Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România a reușit o manevră diplomatică crucială la Bruxelles, evitând pierderea a până la un miliard de euro din fondurile europene. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a obținut acordul Comisiei Europene pentru înlocuirea unui jalon considerat nerealist din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care viza reducerea gap-ului de TVA al țării noastre.
Jalonul imposibil care amenința bugetul național
Țara noastră trebuia să reducă deficitul de încasare de TVA cu cinci puncte procentuale până la 31 decembrie 2024, un obiectiv care nu a fost îndeplinit. Deși România a făcut progrese în digitalizarea administrației fiscale între 2021 și 2024, impactul efectiv asupra gap-ului de TVA s-a dovedit insuficient pentru a îndeplini integral ținta stabilită în PNRR-ul inițial.
Situația s-a complicat și mai mult când Comisia Europeană a dorit să raporteze reducerea gap-ului cu 5 puncte procentuale la un gap de TVA revizuit de circa 30% din PIB, comparativ cu gap-ul inițial luat în calcul, de 34,9%. Practic, România ar fi trebuit să opereze o reducere aproape dublă a deficitului de TVA, o cerință pe care autoritățile române au criticat-o ca fiind o „țintă mișcătoare„.
O nouă abordare: reforme structurale în loc de ținte numerice
În urma negocierilor purtate de Alexandru Nazare cu reprezentanții Comisiei Europene, jalonul privind reducerea gap-ului de TVA va fi înlocuit cu unul nou, centrat pe măsuri structurale și legislative de întărire a capacității instituționale a ANAF. Această schimbare de strategie reprezintă un pas important pentru credibilitatea României în fața partenerilor europeni.
🗞️ Citește și Acestea
„Acesta este un rezultat important pentru România: nu doar că evităm pierderea unei sume semnificative din granturile PNRR, dar consolidăm și credibilitatea noastră în fața Comisiei Europene„, a declarat ministrul Nazare, subliniind că reforma ANAF continuă cu accent pe măsuri concrete și sustenabile.
Ce presupune noul angajament al României
O sursă de înalt nivel din Comisia Europeană a confirmat pentru publicația Economedia eliminarea jalonului privind reducerea gap-ului de TVA și înlocuirea sa cu o alternativă considerată mai bună – reforme legislative stricte pentru consolidarea conformității fiscale.
Noile obiective sunt mai concrete și măsurabile, vizând în special modernizarea ANAF și a Autorității Vamale Române. Printre cele mai importante măsuri se numără:
- Reorganizarea instituțională a ANAF și introducerea unor indicatori de performanță legați de gradul de colectare
- Îmbunătățirea legislației în domeniul insolvenței pentru recuperarea mai eficientă a creanțelor
- Modernizarea sistemelor IT și interconectarea bazelor de date pentru o mai bună analiză și control fiscal
- Facturarea electronică obligatorie pentru toate tranzacțiile B2B și B2C
- Introducerea unui sistem de testare a integrității personalului ANAF, inclusiv utilizarea camerelor video purtate pe corp
Un jalon esențial prevede că „cota veniturilor fiscale crește cu cel puțin 2,5 puncte procentuale din PIB, comparativ cu nivelul observat în 2019„, o țintă care pune accent pe rezultate reale, nu doar pe reduceri teoretice ale gap-ului de TVA.
Implicații și perspective pentru administrația fiscală
Decizia de la Bruxelles vine într-un context în care România se confruntă cu provocări majore în colectarea TVA. Țara noastră înregistrează unul dintre cele mai mari deficite de încasare de TVA din Uniunea Europeană, estimat la aproximativ 36%, în timp ce media europeană se situează la doar 5,4%.
Ministrul Finanțelor a subliniat că această schimbare nu reprezintă o renunțare la obiectivul de reducere a gap-ului de TVA, ci o recalibrare a abordării. „Este un proces gradual, dar ireversibil, care va face ca în următorii doi ani ANAF să devină o instituție complet digitală, cu o cultură internă bazată pe performanță, nu pe vechime„, a explicat Alexandru Nazare.
Înlocuirea jalonului inițial cu unul bazat pe măsuri structurale oferă României șansa de a consolida capacitatea instituțională a ANAF pe termen lung, evitând în același timp pierderea unor fonduri nerambursabile semnificative. Acest lucru reprezintă o garanție că reformele din domeniul fiscal continuă într-un cadru sustenabil, agreat cu Comisia Europeană, cu efecte directe asupra stabilității bugetare.
Lecții pentru viitor
Renegocierea reușită a PNRR demonstrează importanța unei comunicări eficiente cu instituțiile europene și a stabilirii unor obiective realiste. În loc să urmărească ținte numerice greu de atins într-un interval scurt de timp, România a optat pentru o strategie pe termen lung, centrată pe consolidarea instituțională și modernizarea sistemelor de colectare fiscală.
Această abordare pragmatică ar putea servi drept model pentru alte state membre care se confruntă cu dificultăți în implementarea planurilor naționale de redresare. Succesul negocierilor conduse de ministrul Nazare salvează nu doar un miliard de euro pentru bugetul național, ci și reputația României ca partener de încredere în cadrul Uniunii Europene.
