Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România ar trebui să fie capabilă să reziste cel puțin 45 de zile într-un eventual conflict armat cu Rusia, până când ajutoarele internaționale ar putea ajunge pe teritoriul țării, conform unei analize publicate de Financial Times și preluate de Ziare.com.
Obstacole majore în calea mobilității militare.
Un raport al Comisiei Europene privind mobilitatea militară evidențiază provocările logistice majore cu care se confruntă NATO. Deplasarea rapidă a trupelor și echipamentelor grele este împiedicată de infrastructura insuficient pregătită.
Obstacolele sunt multiple: poduri cu gabarit insuficient, tuneluri prea înguste pentru transportoarele grele și diferențe de ecartament feroviar între țările Europei de Est, potrivit Antena 3 CNN. La acestea se adaugă birocrația vamală excesivă la fiecare frontieră.
Un exemplu concret: în 2022, livrările de tancuri franceze Leclerc către România au durat săptămâni în loc de zile, după ce vama germană le-a respins pe motiv că erau prea grele pentru șoselele germane. Armamentul a fost transportat pe mare, de la Marsilia până în Grecia, apoi pe cale ferată în România.
Planurile NATO pentru flancul estic.
Conform surselor diplomatice citate în presă, planurile NATO implică mobilizarea a aproximativ 200.000 de soldați, circa 1.500 de tancuri și peste 2.500 de vehicule blindate din SUA, Canada și Marea Britanie către estul Europei.
Experții prezenți la un summit recent organizat în Vilnius au avertizat că dependența excesivă de sprijinul militar al Statelor Unite poate fi riscantă, mai ales în anumite scenarii politice. Europa se bazează pe sisteme de armament complexe și costisitoare, care nu sunt întotdeauna adaptate pentru un răspuns rapid.
Reacția autorităților române.
Întrebat dacă Armata Română poate rezista 45 de zile singură, ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a răspuns evaziv: „Ne pregătim continuu, dar o evaluare exactă depinde de scenariu, de intensitatea atacului și de mulți alți factori.”
Analiștii militari români apreciază că, în absența unui atac-surpriză masiv, România ar putea ține frontul câteva săptămâni datorită Brigăzii Multinaționale de la Cincu și batalioanelor americane, franceze și britanice deja prezente pe teritoriul țării.
Soluții pentru reducerea timpului de răspuns.
Pentru a reduce timpul de mobilizare la 3-5 zile, UE și NATO lucrează la crearea unui „Schengen militar” care să elimine formalitățile vamale pentru transporturile militare. Proiecte precum Rail Baltica sau modernizarea culoarelor rutiere din România sunt considerate critice.
Țările europene din NATO, cu excepția Spaniei, au căzut de acord în iunie 2025 să își crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2035, din care 1,5% poate fi alocat infrastructurii.
Situația evidențiază necesitatea ca România să-și consolideze capacitățile proprii de apărare și să accelereze modernizarea infrastructurii critice.






















