Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Un startup american cu conexiuni directe la familia Trump a trimis primii roboți umanoizi pe câmpul de luptă din Ucraina, deschizând o nouă eră în utilizarea inteligenței artificiale în conflicte armate. Compania vizează colaborarea cu armata americană în mai puțin de doi ani, conform Digi24.
Phantom MK-1: primii roboți umanoizi militari pe frontul ucrainean
Foundation Future Industries, startup fondat în 2024 și cu sediul în San Francisco, a trimis deja doi roboți Phantom MK-1 în Ucraina pentru o demonstrație pilot derulată la începutul lui 2026. Testele au fost realizate cu sprijinul guvernului Statelor Unite și cu participarea oficialilor ucraineni.
Misiunile s-au concentrat pe logistică în zone cu risc ridicat: transport de echipamente și operațiuni de evacuare în apropierea liniei frontului. Directorul general Sankaet Pathak susține că roboții au demonstrat deja capacitatea de a prelua sarcini care pun în pericol viața soldaților.
„Tehnologia a ajuns la un nivel la care poate prelua sarcini periculoase pentru oameni, iar acesta este unul dintre cele mai importante beneficii pe care le poate aduce robotica”, a declarat Pathak pentru CNBC.
Contracte militare de 24 de milioane de dolari cu Pentagonul
Compania nu se bazează doar pe succesul din Ucraina. Foundation Future Industries a obținut deja contracte de cercetare de la armată, marină și forțele aeriene americane în valoare totală de 24 de milioane de dolari, potrivit Adevărul.
Banii vizează studii privind utilizarea roboților în logistică, inspecții și operațiuni cu armament. Pathak estimează că armata americană va începe să utilizeze efectiv acești roboți în 12-18 luni.
Modelul actual, Phantom MK-1, are totuși limitări clare: poate transporta circa 20 de kilograme, nu este complet rezistent la apă și are o autonomie redusă. Compania pregătește deja Phantom 2, promis cu o capacitate de transport dublă și performanțe superioare.
Eric Trump, implicat în companie: reacții politice dure
Un element controversat îl reprezintă implicarea lui Eric Trump, fiul președintelui american, care s-a alăturat companiei în calitate de consilier strategic. Potrivit Foundation, acesta era deja investitor înainte de a prelua acest rol formal.
Prezența unui membru al familiei Trump în fruntea unei companii cu contracte militare guvernamentale a provocat reacții imediate. Senatoarea democrată Elizabeth Warren a calificat public contractele obținute drept „corupție la vedere”.
Conducerea companiei a respins acuzațiile, susținând că investițiile și contractele au urmat proceduri legale standard.
De ce roboți umanoizi și nu drone? Argumentul mediului urban
Experții explică de ce Foundation a ales forma umanoizată în locul dronelor sau al roboților specializați: mediile urbane, care domină teatrul de operațiuni din Ucraina, sunt construite pentru oameni. Scări, coridoare înguste, ușile de acces — toate avantajează un robot cu morfologie umană.
Totuși, numeroși specialiști rămân sceptici. Aceștia subliniază că războiul din Ucraina a demonstrat mai degrabă eficiența platformelor mai simple și mai ieftine, precum dronele FPV, față de sisteme complexe și costisitoare.
Competiția cu China și dileme etice
Foundation își promovează produsele și prin prisma rivalității strategice cu China. Compania susține că urmărește să ofere armatei americane roboți mai performanți decât cei dezvoltați de competitorii din industria chineză.
Utilizarea roboților autonomi în zone de conflict deschide însă și întrebări etice fundamentale. Conducerea companiei recunoaște că, în situații critice, roboții ar putea lua decizii autonome în intervale de timp extrem de scurte, chiar dacă politica oficială prevede menținerea controlului uman asupra deciziilor letale.
Specialiștii sunt de acord că inteligența artificială și robotica vor juca un rol tot mai important în conflictele viitoare. Scenariul armatelor formate din umanoizi de tip „Terminator” rămâne, deocamdată, mai degrabă science-fiction — dar Foundation Future Industries pare hotărâtă să scurteze distanța față de această realitate.






















