Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Cele mai mari federații sindicale din învățământ au transmis joi o scrisoare deschisă președintelui României, Nicușor Dan, solicitându-i să își reconsidere declarațiile privind redirecționarea fondurilor de la Educație către Apărare, potrivit StiriPeSurse. Sindicaliștii consideră declarațiile șefului statului „surprinzătoare și inacceptabile” și avertizează că o astfel de măsură ar încălca legislația în vigoare.
Reacția categorică a sindicaliștilor.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret și Federația Națională Sindicală Alma Mater și-au exprimat dezacordul față de propunerea președintelui. Cei trei lideri sindicali – Simion Hăncescu, Marius Nistor și Anton Hadăr – susțin că finanțarea Apărării nu poate fi făcută prin diminuarea fondurilor vitale pentru Educație și Sănătate.
„Domnule Președinte, în loc să susțineți punerea în aplicare a legislației actuale referitoare la educație, declarațiile dumneavoastră vizează subminarea acesteia„, se arată în scrisoarea transmisă, potrivit Edupedu.ro.
Argumentul legal: minimum 15% pentru educație.
Sindicaliștii invocă Legea 198/2023 a învățământului preuniversitar, care prevede clar că finanțarea sistemului de învățământ trebuie asigurată prin alocarea a minimum 15% din cheltuielile totale ale bugetului general consolidat. Orice regândire a bugetului care diminuează fondurile Educației reprezintă, în opinia lor, o încălcare a legii pe care președintele a jurat să o respecte.
🗞️ Citește și Acestea
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la finanțarea educației, cu doar 3,3% din PIB, în timp ce media UE este de aproximativ 4,7%, conform datelor Eurostat citate în scrisoare. „România nu are voie să taie de la Educație, deoarece aceasta este deja cronic subfinanțată„, avertizează reprezentanții sindicali.
Ce a declarat Nicușor Dan.
Președintele a declarat pe 16 noiembrie la România TV că, în contextul războiului de la graniță, „o parte din bani o să-i luăm de la sistemul de sănătate, de la învățământ și o să-i ducem” pentru industria de apărare, recunoscând că „teoretic e stupid, dar în condițiile astea asta trebuie să facem”, potrivit Adevărul.
Aceste declarații au declanșat un val de critici din partea comunității educaționale, care susține că măsura ar afecta grav un sistem deja în criză.
Soluții alternative propuse de sindicate.
Organizațiile sindicale nu se opun creșterii bugetului pentru Apărare, ci modului de finanțare. „Susținem orice alocare bugetară suplimentară pentru Apărare, însă aceasta trebuie să fie asigurată din alte surse – combaterea masivă a evaziunii fiscale, fonduri europene dedicate – nu din salariile profesorilor, dotarea școlilor sau modernizarea infrastructurii educaționale”, precizează sindicaliștii.
Ei susțin că țările cu sisteme de apărare bine finanțate demonstrează că se poate investi masiv în ambele sectoare, atunci când există voință politică. „O națiune nu se poate apăra cu o populație needucată și lipsită de competențe”, subliniază documentul.
Promisiunea neonorată a președintelui.
Scrisoarea vine la două luni după ce președintele s-a angajat să reia dialogul cu sindicatele până la 8 noiembrie, promisiune rămasă neonorată. Pe 8 septembrie, peste 20.000 de profesori au protestat între Guvern și Palatul Cotroceni, iar Nicușor Dan a promis o nouă întâlnire în termen de două luni.
„Nu am primit nicio invitație. Probabil că domnia sa a avut programul foarte încărcat, dar când e vorba de educație, cred că își poate găsi timpul necesar pentru a-și onora angajamentele asumate„, a declarat Marius Nistor pentru Edupedu.
Președintele a recunoscut întârzierea într-o conferință de presă pe 12 noiembrie, anunțând că Sorin Costreie va fi numit consilier pentru educație și va deschide dialogul cu sindicatele.
Mesajul final către președinte.
Liderii sindicali îi cer președintelui să își revizuiască public poziția: „Domnule Președinte, ca fost olimpic internațional, ar trebui să vă reconsiderați declarația și, mai mult, să vegheați la respectarea legii, astfel încât sistemul de învățământ să primească 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, dacă doriți cu adevărat ca România să aibă un viitor.”
Situația reflectă tensiunile crescânde între autoritățile statului și comunitatea educațională, într-un context în care sistemul de învățământ românesc se confruntă cu subfinanțare cronică și multiple probleme structurale care afectează calitatea actului educațional.
