Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Reprezentanții societății civile din Consiliul Superior al Magistraturii au emis marți, 10 februarie, un comunicat public în care avertizează asupra riscurilor de subminare a independenței justiției în România. Demersul vine în contextul tensiunilor dintre politic și magistratură, pe fondul scrisorii controversate trimise de premierul Ilie Bolojan către Curtea Constituțională și a dezbaterilor privind modificarea legilor justiției, potrivit Observator.
Independența justiției, principiu constituțional fundamental.
„Având în vedere rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenței justiției, membrii aleși ai CSM, reprezentanți ai societății civile, consideră necesar să formuleze următoarea poziție publică, în spiritul responsabilității instituționale și loialității față de statul de drept”, se arată în comunicatul semnat de avocatul Ioan Sas și Fănel Mihalcea.
Cei doi membri ai CSM reafirmă că independența justiției este un principiu constituțional consacrat de articolele 124 și 133 din Constituția României și reprezintă „o garanție structurală a statului de drept, nu un interes particular al corpului magistraților”. „Prima linie de apărare pentru apărarea independenței justiției este ordinea constituțională”, subliniază documentul.
Apel la respectarea separației puterilor în stat.
Reprezentanții societății civile din CSM critică discursul public recent referitor la justiție, considerând că acesta nu respectă principiile constituționale care guvernează raporturile dintre puterile statului. „Discursul public referitor la justiție trebuie să se circumscrie unui cadru de responsabilitate, rigoare și moderație, compatibil cu poziția instituțională a autorilor săi și cu impactul pe care acesta îl produce asupra încrederii cetățenilor în sistemul judiciar”, se arată în comunicat.
🗞️ Citește și Acestea
Documentul subliniază că „orice reformă sau modificare legislativă care privește justiția trebuie să fie realizată cu respectarea strictă a Constituției, a standardelor europene în materia principiilor bunei guvernări, derulate printr-un proces transparent, predictibil și fundamentat pe dialog interinstituțional autentic”. Membrii CSM atrag atenția că acestea „nu au un caracter formal, ci reprezintă garanții esențiale pentru asigurarea imparțialității actului de justiție, pentru protecția drepturilor fundamentale ale persoanelor și pentru menținerea echilibrului instituțional între autoritățile și puterile statului”.
Independența justiției, garanție pentru cetățeni.
Comunicatul CSM pune accent pe faptul că independența justiției nu trebuie înțeleasă ca un privilegiu al sistemului judiciar, ci ca o protecție directă pentru toți cetățenii. „Ea asigură faptul că orice persoană beneficiază de un proces echitabil și de soluționarea cauzelor de către instanțe independente și imparțiale, este condiția esențială pentru protecția drepturilor și libertăților fundamentale și pentru funcționarea reală a statului de drept”, se arată în document.
Membrii societății civile din CSM fac un apel direct către cetățeni: „Independența justiției nu este o problemă internă a sistemului judiciar, ci o garanție directă a libertății, demnității și securității juridice a fiecărei persoane. Atunci când justiția este slăbită, drepturile tuturor devin vulnerabile”.
Avertisment asupra consecințelor presiunilor.
Comunicatul avertizează dur asupra efectelor presiunilor asupra justiției. „Fiecare presiune, fiecare atac asupra justiției nu este doar un atac asupra justiției, ci un atac asupra cetățenilor. Fără justiție independentă, democrația nu poate supraviețui, iar statul nu mai poate fi protectorul cetățeanului, ci instrumentul arbitrar al puterii”, subliniază reprezentanții societății civile.
Documentul continuă: „Când aceste principii sunt ignorate și independența justiției este atacată prin diverse presiuni, consecințele nu ating doar instituțiile, ci pe fiecare cetățean. Drepturile devin fragile, aplicarea legii devine impredictibilă, iar încrederea publică în instituții se erodează”.
Context tensionat în relația politic-justiție.
Poziția publică vine după ce premierul Ilie Bolojan a trimis o scrisoare Curții Constituționale în care avertiza că România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR dacă legea pensiilor magistraților este declarată neconstituțională. Demersul a fost criticat de președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, care a caracterizat gestul drept o „ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”.
De asemenea, tensiunile sunt alimentate de dezbaterile privind modificarea legilor justiției. Secția pentru judecători din CSM a contestat deja Comitetul înființat de Bolojan la Guvern pentru analiza legislației din justiție, criticându-l drept „netransparent și cu scopuri nedeclarate”.
Angajament ferm pentru apărarea statului de drept.
„În calitate de membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, afirmăm cu fermitate: independența justiției nu se negociază, nu se compromite și nu se subordonează vreunui interes, ci funcționează strict în baza ordinii constituționale”, se arată în finalul comunicatului.
Membrii CSM subliniază că „statul de drept nu funcționează prin confruntare permanentă, ci prin respect reciproc, echilibru și responsabilitate. Separarea puterilor nu înseamnă izolare sau antagonism, ci exercitarea competențelor proprii fără a obstrucționa sau submina rolul celorlalte autorități ale statului”.
„Astăzi, mai mult ca niciodată, societatea civilă și justiția trebuie să fie parteneri în apărarea statului de drept. Nu este vorba despre interese personale sau politice, este vorba despre drepturile fiecărui cetățean și despre viitorul democrației noastre”, concluzionează documentul semnat de Ioan Sas și Fănel Mihalcea.
