Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a răspuns marți seară cu o replică dură fostului candidat prezidențial Călin Georgescu, care i-a cerut demisia în urma exercițiului de mobilizare MOBEX desfășurat în București și Ilfov. Conflictul verbal, desfășurat pe rețelele sociale, pune în lumină tensiunile politice privind orientarea strategică a României și legitimitatea criticilor aduse armatei.
Moșteanu l-a acuzat pe Georgescu de propagandă pro-rusă și de subminarea securității naționale, evidențiind declarațiile anterioare ale acestuia despre „înțelepciunea rusească” și criticile la adresa scutului antirachetă de la Deveselu. Într-o postare pe Facebook, ministrul a subliniat paradoxul situației: un om cercetat penal pentru complicitate la tentativă de acțiuni contra ordinii constituționale și propagandă fascistă îi cere demisia lui și comandanților militari.
Controversa exercițiului MOBEX
Tensiunea a izbucnit după ce Călin Georgescu a denunțat organizarea exercițiului de mobilizare MOBEX B-IF-25, desfășurat între 12 și 20 octombrie în București și Ilfov, calificând-o drept „rușinoasă” și „o umilință” pentru rezerviști. Georgescu a declarat că „incompetența are efecte strategice negative” și a cerut demiterea imediată a ministrului Apărării și a comandanților militari, considerând situația un „act de înaltă trădare„.
🗞️ Citește și Acestea
Exercițiul MOBEX este o activitate de rutină, desfășurată periodic conform Legii nr. 477/2003 și Legii nr. 446/2006, având ca scop verificarea capacității de mobilizare a unităților militare și consolidarea coeziunii între rezerviști și militarii activi. Similar exercițiilor anterioare din mai 2025 (Teleorman, Giurgiu, Olt) și septembrie (Sibiu, Mureș), rezerviștii din Capitală au participat timp de o zi la activități de instruire și actualizare a datelor.
Acuzații tranșante din partea ministrului
Răspunsul lui Ionuț Moșteanu a fost sec și direct la adresă. Ministrul l-a caracterizat pe Georgescu drept „un individ care se crede mare lider dar folosește replici din Stăpânul Inelelor, spuse pe un ton grav” și „omul care laudă un dictator responsabil pentru zeci de mii de morți„. Moșteanu a adus în discuție declarațiile controversate ale lui Georgescu despre Vladimir Putin și poziția sa critică față de parteneriatul strategic cu NATO.
Mesajul ministrului a subliniat diferența dintre adevăratul patriotism și retorica populistă. „Patriotismul nu înseamnă să ridici ode unui om care conduce un război crud și nedrept, ci să vrei o Românie puternică, sigură, respectată în NATO și în Uniunea Europeană„, a declarat Moșteanu, reafirmând angajamentul României față de alianțele occidentale.
Context politic și implicații pentru securitatea națională
Schimbul de replici vine într-un moment în care autoritățile române și serviciile de informații au semnalat intensificarea campaniilor de dezinformare rusească în spațiul public românesc. Încercările de subminare a încrederii populației în instituțiile de apărare și în parteneriatul euroatlantic reprezintă o preocupare constantă pentru factorii de decizie de la București.
Moșteanu a insistat că investițiile în industria de apărare și noile programe de atragere a tinerilor către cariera militară reprezintă priorități strategice pentru România. El a respins categoric ideea izolării țării, subliniind că „oricât și-ar dori unii să fim izolați și singuri, noi alegem să fim parte dintr-o lume liberă„.
Conflictul dintre cei doi reflectă o fractură mai largă în societatea românească între susținătorii orientării euroatlantice și vocile critice ale acestui curs strategic. În contextul războiului din Ucraina și al provocărilor de securitate din vecinătatea imediată, dezbaterile despre loialitățile geopolitice ale figurilor publice capătă o relevanță sporită.
Dosarul penal și legitimitatea criticilor
Un aspect esențial al disputei îl reprezintă situația juridică a lui Călin Georgescu. Fostul candidat prezidențial este cercetat penal pentru complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și pentru promovarea propagandei fasciste în spațiul public. Aceste acuzații ridică întrebări legitime despre credibilitatea și intențiile sale atunci când critică instituțiile statului.
Pentru ministrul Apărării, contextul juridic este esențial: „Omul care justifică agresiunea Rusiei îndrăznește să vorbească despre trădare„, a subliniat Moșteanu, marcând ironia situației în care un personaj cu asemenea dosare pretinde lecții de patriotism reprezentanților instituțiilor militare.
Răspunsul ferm al ministrului Apărării trimite un mesaj clar: România va continua să-și consolideze capacitățile de apărare și să-și onoreze angajamentele față de aliații din NATO și Uniunea Europeană, indiferent de criticile venite din direcții suspectate de legături cu Moscova. În acest context, exercițiile de mobilizare rămân o componentă esențială a pregătirii pentru apărare, iar contestarea lor pe motive politice servește mai degrabă interese externe decât securitatea națională a României.
