Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, avertizează că reforma pensiilor magistraților riscă să fie amânată aproximativ doi ani dacă CCR va accepta cererea Înaltei Curți de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Decizia ar putea pune în pericol 231 de milioane de euro din fondurile PNRR, conform Digi24.
Blocaj procedural de până la doi ani.
Augustin Zegrean a explicat că o eventuală acceptare a cererii Înaltei Curți ar conduce automat la suspendarea procedurilor interne pentru o perioadă îndelungată. „Dacă ne aduce în fața unei noi amânări, va dura cam doi ani amânarea asta. Pentru că dacă se acceptă cererea de sesizare a Curții Europene de Justiție, trebuie să se trimită dosarul acolo și dosarul lor de la București se suspendă până vine răspunsul de la Curtea Europeană de Justiție”, a declarat fostul judecător CCR într-o intervenție la Digi24.
Potrivit statisticilor CJUE, judecarea unei cauze la Curtea de Justiție a Uniunii Europene durează în medie aproximativ 17-18 luni pentru o trimitere preliminară, dar poate ajunge până la doi ani în funcție de complexitatea dosarului, potrivit Newsweek România. Zegrean a arătat că apelul la CJUE nu reprezintă o procedură neobișnuită la nivel european, numeroase instanțe recurgând la acest mecanism atunci când există dubii privind compatibilitatea unei legi naționale cu dreptul Uniunii.
„Până acum, Curtea Constituțională o singură dată s-a adresat Curții Europene de Justiție. Dar să știți că, în Europa, foarte multe instanțe și judecători se adresează acestei curți pentru că și ei, și noi avem posibilitatea aceasta de a cere Curții Europene de Justiție să se pronunțe dacă un text dintr-o lege este conform cu legislația europeană”, a adăugat Zegrean.
🗞️ Citește și Acestea
A cincea amânare consecutivă la CCR.
Curtea Constituțională a decis miercuri, 11 februarie 2026, să amâne din nou pronunțarea asupra legii privind pensiile magistraților, stabilind un nou termen pentru 18 februarie. Este cea de-a cincea amânare în acest dosar care a generat numeroase controverse și tensiuni între putere și sistemul judiciar.
Motivul noii amânări este solicitarea depusă de ÎCCJ, prin care se cere studierea documentelor referitoare la sesizarea CJUE. „Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării”, se arată în comunicatul oficial al CCR, citat de Mediafax.
Cererea Înaltei Curți: risc de discriminare și încălcarea dreptului UE.
Marți, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis oficial CCR solicitarea de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu statutul magistraților și cu modificările legislative aflate în discuție.
„Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție”, se arată într-un comunicat al ÎCCJ. În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene.
ÎCCJ susține că noile măsuri „pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu” și „pot reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor”, conform Ziare.com.
Precedente europene: Polonia și Ungaria.
Augustin Zegrean a amintit că situații similare au apărut în Ungaria și Polonia, când factorul politic a încercat modificarea statutului judecătorilor constituționali. „În Ungaria au vrut să schimbe vârsta de pensionare de la 70 la 62 de ani pentru judecătorii constituționali, pentru că nu le mai conveneau și voiau să îi schimbe. Aceștia au făcut plângere la CJUE și au câștigat”, a explicat fostul președinte CCR.
În cazul Poloniei, judecătorii au contestat la CJUE o lege care îi obliga să iasă la pensie la 62 de ani, deși legea în baza căreia s-au angajat prevedea vârsta de pensionare la 70 de ani. Curtea de Justiție Europeană le-a dat dreptate, motivând că „acești oameni și-au făcut o proiecție financiară atunci când s-au angajat în funcția aceea și nu poți să le-o distrugi pe parcurs cu o altă lege”.
Implicații pentru fondurile europene.
Amânarea deciziei privind pensiile magistraților poate duce la pierderea a peste 230 de milioane de euro din PNRR, după cum a avertizat premierul Ilie Bolojan într-o scrisoare transmisă CCR pe 6 februarie. Reforma pensiilor speciale reprezintă un jalon important în Planul Național de Redresare și Reziliență, iar întârzierea acestuia ar putea avea consecințe financiare semnificative pentru România.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, iar magistrații se pot pensiona și la 48-49 de ani, dacă au vechimea de 25 de ani de magistratură. Proiectul de reformă propus de Guvernul Bolojan prevede creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, majorarea vechimii minime la 35 de ani și limitarea pensiei la cel mult 70% din salariul net.
Urmează să vedem dacă CCR va decide să sesizeze CJUE pe 18 februarie sau va lua o decizie directă asupra constituționalității reformei pensiilor magistraților, într-un context marcat de presiuni politice și așteptări ale societății civile.
