Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul Apărării anunță actualizarea legii apărării naționale pentru a combate amenințările hibride și manipularea online. Noua legislație, aflată în dezbatere parlamentară, va defini pentru prima dată în România conceptul de amenințare hibridă și va stabli măsuri concrete împotriva campaniilor de dezinformare.
Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a avertizat că securitatea României nu mai depinde doar de înzestrarea militară clasică, ci și de capacitatea statului de a contracara dezinformarea și manipularea în spațiul digital. Declarațiile vin în contextul în care proiectul noii legi a apărării naționale se află în dezbatere la Parlament.
„Războiul, astăzi, nu mai vine cu rachete balistice doar și vine, de foarte multe ori, printr-o ușă foarte toxică, care este cea electronică”, a declarat Miruță în cadrul emisiunii Digi24. Ministrul a subliniat că propaganda și campanii coordonate de dezinformare pot avea efecte la fel de grave ca atacurile militare convenționale asupra securității naționale.
Noua lege a apărării: amenințări hibride și combaterea dezinformării.
Proiectul de lege adoptat de Guvern în octombrie 2025 și aflat acum în dezbatere parlamentară introduce modificări majore față de legislația din 1994, potrivit Europa Liberă. Printre noutățile esențiale se numără definirea amenințării hibride și stabilirea de măsuri concrete pentru contracararea acesteia.
🗞️ Citește și Acestea
„Noua lege a apărării naționale ține cont de ce există astăzi ca amenințări existente, inclusiv se definește amenințarea hibridă, inclusiv se vorbește despre dezinformare”, a explicat ministrul Apărării. El a subliniat că legea actuală, datând din 1994 și modificată ultima dată în 2011, nu mai este sincronizată cu realitățile securitare din 2026.
Camera Deputaților a adoptat tacit proiectul în decembrie 2025, iar Senatul, camera decizională în acest caz, urmează să îl dezbată începând cu februarie 2026. Senatoarea Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru Apărare, a declarat pentru Europa Liberă că legea va fi adoptată cel târziu până în iunie.
Dezinformarea: armă strategică în conflictele moderne.
Ministrul Apărării a atras atenția asupra pericolului reprezentat de utilizarea inteligenței artificiale și a rețelelor de conturi false pentru răspândirea de mesaje false. „Libertatea de exprimare a început să fie folosită ca o păcăleală, pentru că libertatea de exprimare este ceva asociat 100% unei persoane. Nu poți invoca libertatea de exprimare în spatele unor servere care sunt controlate cu inteligența artificială”, a argumentat Miruță.
El a menționat că există softuri întregi care gestionează coordonat diverse scenarii de dezinformare, inundând societatea cu mesaje false. „De multe ori întreb oameni: «De unde știi asta?» «Mi-a apărut pe telefon»”, a exemplificat ministrul, subliniind nevoia unei educații mediatice mai solide.
Conform unui studiu recent publicat de Defense AI Observatory din Hamburg, România se confruntă cu un spectru larg de amenințări hibride, iar campaniile de dezinformare automatizate prin inteligența artificială vizează în mod sistematic opinia publică și procesele electorale.
România, vulnerable la atacuri hibride.
Media Literacy Index 2026 plasează România cu doar 37 de puncte în clusterul 4 al vulnerabilității la dezinformare, la mare distanță de țări precum Danemarca, Finlanda sau Estonia, care ocupă primele poziții cu 71 de puncte. Diferența nu este de dimensiune geografică, ci de construcție democratică și educație media, arată studiul.
Expertul în comunicare Alina Bârgăoanu a avertizat recent că instrumentele războiului hibrid pot deveni atât de eficiente încât să facă intervenția militară clasică inutilă. Ea a subliniat că războiul hibrid nu precede neapărat o acțiune convențională, ci o însoțește.
Context parlamentar și perspectivă de adoptare.
Deși Camera Deputaților a adoptat tacit proiectul în decembrie 2025, procesul legislativ a fost unul îndelungat. Proiectul a fost publicat pentru prima dată în aprilie 2024, dar a fost reavizat de trei ori din cauza schimbărilor de guvern, conform legislației care impune reavizarea ori de câte ori se modifică Executivul.
Ministrul Miruță a declarat că dorește ca legea să fie adoptată cu unanimitate parlamentară, nu doar de o majoritate politică. „Am fost atât la Camera Deputaților, cât și la Senat și nu-mi doresc doar să caut o majoritate care să susțină legea asta, ci îmi doresc să fie unanimitate”, a spus el.
În paralel cu noua lege a apărării, România a promulgat în decembrie 2025 Legea Pregătirii Populației pentru Apărare, care permite tinerilor sub 35 de ani să se pregătească militar voluntar în schimbul unor beneficii financiare. Armata își propune să pregătească cel puțin 1.000 de voluntari în 2026.
