Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a explicat luni modul în care noua lege a salarizării unitare va schimba abordarea privind remunerarea personalului militar, subliniind că proiectul publicat de Ministerul Muncii introduce o filosofie diferită față de sistemul actual: autonomie bugetară pentru minister, în locul unor grile rigide impuse central. Declarațiile au fost făcute la TVR Info, potrivit Stiripesurse.
Ministerul Apărării primește autonomie bugetară în noua lege.
Până acum, sistemul de salarizare în armată era reglementat în detaliu prin lege, fără posibilitatea de a diferenția salariile în funcție de valoarea reală a personalului. Noua abordare schimbă această logică.
„Legea salarizării, cel puțin în forma în care este astăzi în discuție, analizează acei coeficienți versus sporuri. Adică e o altă filosofie. Noua lege a salarizării alocă o anvelopă Ministerului Apărării. Noua lege a salarizării nu face micromanagement în Ministerul Apărării”, a explicat Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării Naționale.
El a identificat o problemă reală în sistemul actual: specialiști cu înaltă calificare, foarte căutați pe piața muncii, sunt plătiți la nivelul minim al grilelor existente.
🗞️ Citește și Acestea
„Sunt oameni care sunt foarte buni, care sunt foarte căutați și care sunt plătiți foarte slab. Ar trebui să existe o diferență între modul cum Ministerul Apărării plătește oamenii valoroși”, a adăugat Miruță.
Reforma salarizării publice: șase principii și 151 de sporuri reduse la jumătate.
Proiectul de lege, publicat luni în transparență decizională, a fost prezentat de Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, ca un demers „îndelung așteptat” și necesar pentru reformarea unui sistem public de salarizare fragmentat și inechitabil.
„Proiectul cu privire la reforma salarizării în sectorul bugetar din România este un proiect îndelung așteptat”, a declarat Pîslaru.
Reforma este structurată pe șase principii: muncă de valoare egală — salarizare egală, predictibilitate și sustenabilitate bugetară, susținerea debutanților în administrație, performanță și responsabilitate, sistem unitar și eliminarea fragmentării, și reformarea salarizării în administrația locală.
Una dintre cele mai radicale măsuri vizează sporurile. Sistemul actual cuprinde 151 de sporuri distincte, un fenomen pe care Pîslaru l-a descris drept „un fel de sport național” în administrația publică. Proiectul elimină 87 dintre acestea — o reducere de aproape 57% — și limitează valoarea totală a sporurilor la 20% din salariul de bază pe ordonator principal de credite.
Termenul și miza: 770 de milioane de euro din PNRR.
Adoptarea noii legi a salarizării unitare reprezintă un jalon asumat de România prin PNRR, cu termen-limită 30 iunie 2026. Neîndeplinirea acestuia ar bloca accesul la aproximativ 770 de milioane de euro, conform datelor disponibile.
Reforma mai prevede și reintegrarea administrației locale în grila unitară de salarizare, după ce în 2017 aceasta a fost scoasă din sistemul comun, generând inechități majore între angajații din sectorul public local și cel central.
Proiectul urmează să parcurgă procedura de dezbatere publică și va fi supus ulterior votului Parlamentului. Decizia finală privind forma legii va fi influențată semnificativ de negocierile politice în curs pentru constituirea noului Guvern.
