Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a avertizat marți că procurorii nu trebuie atrași în „războaie de opinie”, subliniind că aceștia au obligația de a apăra ordinea constituțională și siguranța publică atunci când legea este încălcată, potrivit Ziare.com. Declarațiile au fost făcute la prezentarea bilanțului activității Parchetului General pe anul 2025, în plină procedură de numire a șefilor marilor parchete.
Ministrul a făcut referire la creșterea numărului de dosare privind instigarea publică și incitarea la ură, subliniind necesitatea unui echilibru instituțional delicat. „Raportul indică şi o zonă sensibilă pentru coeziunea socială, creşterea numărului de dosare privind instigarea publică şi incitarea la ură, precum şi aplicarea cadrului legal privind manifestările extremiste”, a declarat Radu Marinescu, Ministrul Justiției, conform Agerpres.
Fermitate și echilibru instituțional.
Ministrul Justiției a punctat că procurorii trebuie să acționeze cu fermitate când legea este încălcată, dar fără a deveni instrumente în dispute politice sau publice. „Procurorii nu trebuie atraşi în războaie de opinie, însă au obligaţia de a apăra ordinea constituţională, drepturile fundamentale şi siguranţa publică atunci când legea este încălcată”, a explicat Marinescu.
Declarația capătă o dimensiune strategică suplimentară în contextul regional actual, marcat de conflicte militare la granițele României și presiuni crescute asupra securității democrației țării. Ministrul a subliniat că rolul Ministerului Public devine esențial în această perioadă tensionată.
🗞️ Citește și Acestea
Radu Marinescu a evidențiat că Ministerul Public și Parchetul General reprezintă „actori esenţiali” în apărarea statului de drept, combaterea ameninţărilor hibride și a criminalităţii organizate cu potenţial destabilizator. „Strategia Naţională de Apărare a Ţării 2025-2030 consacră, în mod explicit, consolidarea rezidenţei instituţionale şi protejarea ordinii constituţionale ca obiective fundamentale”, a declarat ministrul.
Provocări în fața sistemului judiciar.
Șeful Justiției a recunoscut că anul 2025 a fost solicitant pentru sistemul judiciar, într-un context în care mediul digital amplifică rapid tensiunile sociale, iar presiunile economice generează forme de criminalitate din ce în ce mai sofisticate.
„Anul 2025 a fost fără îndoială un an solicitant pentru sistemul judiciar. Trăim într-un spaţiu public mai fragmentat, într-o lume în care mediul digital amplifică rapid tensiunile, iar presiunile economice se traduc şi în forme de criminalitate din ce în ce mai sofisticate”, a spus Marinescu, subliniind că infracționalitatea operează transfrontalier și valorifică zonele de intersecție dintre tehnologie, fluxuri financiare și vulnerabilități sociale.
Ministrul a punctat că flexibilitatea și adaptabilitatea sunt condiţii esenţiale pentru activitatea eficientă a organelor judiciare în această paradigmă complexă. El a mai adăugat că parchetele trebuie să reacționeze rapid, coordonat și profesionist la astfel de provocări pentru a contribui direct la securitatea națională și stabilitatea instituțională.
Context: Numiri în curs la marile parchete.
Declarațiile vin în contextul în care Ministerul Justiției a transmis recent Consiliului Superior al Magistraturii propunerile pentru conducerile Parchetului General, DNA și DIICOT. Luni, Cristina Chiriac a fost propusă pentru funcția de procuror general, Viorel Cerbu pentru șefia DNA, iar Codrin Miron pentru conducerea DIICOT, conform Antena 3 CNN.
Procedura de numire se desfășoară într-un climat tensionat din sistemul judiciar, în care mandatele actualilor șefi expiră între martie și iunie 2026. Decizia finală privind numirile îi aparține președintelui Nicușor Dan, după obținerea avizului consultativ al CSM.
Ministerul Public a încheiat anul 2025 cu un volum ridicat de activitate și presiuni constante generate atât de contextul social, cât și de evoluția criminalității. Capacitatea parchetelor de a menține echilibrul între fermitatea în aplicarea legii și respectarea principiilor statului de drept rămâne o provocare centrală pentru sistemul judiciar românesc.
