Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul ministru al Justiției Radu Marinescu a criticat dur Guvernul, după ce operațiunile spectaculoase desfășurate pe Dunăre pentru salvarea Centralei Nucleare de la Cernavodă au fost anulate de formarea unui dâmb din aluviuni, potrivit Digi24.
Deputatul PSD a comparat efortul guvernamental cu o formulă a poetului latin Horațiu, pe care a tradus-o liber prin „s-au scremut munții să nască un șoarece ridicol”, sugerând că spectacolul mediatic al intervențiilor nu a fost dublat de rezultate concrete.
„Bătălia de la Dâmbul nou”
Radu Marinescu a numit ironic episodul „Bătălia de la Dâmbul nou” și a acuzat Executivul că a fost preocupat mai degrabă de valorificarea mediatică a intervențiilor de pe Dunăre decât de gestionarea efectivă a crizei hidrologice.
„Într-un efort homeric, cu mari efecte pirotehnice subliniate în interviuri mărețe, dinamitează Dunărea, sfărâmă stânci, scufundă barje, anunță succese doar pentru a fi învinși în câteva ore de un dâmb aluvionar”, a scris fostul ministru al Justiției pe Facebook, potrivit sursei citate anterior.
🗞️ Citește și Acestea
„Preocupați doar de lupta pentru imagine, guvernanții o pierd pe cealaltă cu realitatea. Și Dunărea nu s-a încadrat în tiparele propagandei lor”, a conchis social-democratul, potrivit Ziare.com.
Explozii, barje scufundate și un obstacol neprevăzut
Pentru a crește debitul de apă spre Cernavodă, autoritățile au recurs în ultimele zile la intervenții neobișnuite. Pe 3 august, militarii au detonat Stânca Pârjoaia, folosind aproximativ 180 de kilograme de explozibil, iar ulterior au scufundat controlat patru barje încărcate cu piatră pe brațul Bala, pentru a redirecționa o parte mai mare din debit către Cernavodă.
Primele rezultate au părut încurajatoare, iar autoritățile au estimat inițial un câștig de aproximativ nouă zile suplimentare de funcționare pentru Unitatea 2. Optimismul a fost însă de scurtă durată: apa pusă în mișcare de intervenții a transportat aluviuni care au format un nou obstacol pe traseul de aproximativ 60 de kilometri până la centrală, anulând o parte din câștigul obținut.
Reacția Guvernului: vina cade pe fosta guvernare
Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a plasat responsabilitatea eșecului tehnic pe absența lucrărilor de mentenanță și dragare din mandatele anterioare de la Ministerul Transporturilor, potrivit Ziare.com. Ea a făcut referire la foștii miniștri ai Transporturilor, printre care s-au aflat și reprezentanți PSD.
Disputa politică s-a intensificat astfel pe fondul unei crize energetice tot mai vizibile: Dunărea a ajuns la debite istorice reduse, sub 1.400 de metri cubi pe secundă la intrarea în România, iar cele două reactoare de la Cernavodă asigură, în condiții normale, aproximativ o cincime din producția de electricitate a țării.
Criza de pe Dunăre nu mai este doar un subiect de polemică politică, ci una cu efecte directe asupra sistemului energetic național. Unitatea 1 a centralei este oprită încă din finalul lunii iulie, iar Unitatea 2 a intrat, la rândul ei, în procedură de oprire controlată în această perioadă, pe fondul scăderii nivelului fluviului sub cota necesară funcționării în siguranță.
Ministerul Energiei a pregătit măsuri pentru compensarea producției pierdute, însă pierderea temporară a ambelor reactoare de la Cernavodă înseamnă, pentru sistemul național, o dependență crescută de importuri într-o perioadă de consum ridicat.
Episodul intervențiilor eșuate de pe Dunăre arată, dincolo de disputa politică, cât de limitate sunt soluțiile tehnice disponibile în fața unei secete hidrologice de o asemenea amploare. Rămâne de văzut dacă nivelul Dunării își va reveni suficient în perioada următoare pentru repornirea celor două unități ale centralei.
