Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul ministru al Justiției Radu Marinescu a respins joi seară, în direct la România TV, versiunea prezentată de premierul interimar Ilie Bolojan despre modul în care a fost redactat proiectul legii integrității, potrivit Digi24. Disputa vizează dispariția, din forma trimisă Parlamentului, a obligației de publicare a declarațiilor de avere ale demnitarilor.
Bolojan susține că proiectul nu era pus de acord cu ANI
Premierul afirmase, într-o conferință de presă de la Palatul Victoria, că la momentul plecării lui Radu Marinescu de la Ministerul Justiției exista doar un draft de ordonanță de urgență, care nu fusese armonizat cu Agenția Națională de Integritate. Potrivit lui Bolojan, el i-ar fi cerut ulterior lui Cătălin Predoiu să pună proiectul de acord cu instituția.
Radu Marinescu prezintă însă o cu totul altă versiune a evenimentelor. Fostul ministru susține că documentul fusese conceput chiar împreună cu ANI, instituție care este titularul jalonului din PNRR legat de integritate.
„La plecarea din minister, este corect ce a spus domnul prim-ministru, exista deja un draft al unei OUG. Această formulă a fost gândită împreună cu ANI, pentru a rezolva cât mai repede acest jalon, care trebuia să fie închis cel târziu până la momentul depunerii cererii de plată”, a declarat Radu Marinescu.
🗞️ Citește și Acestea
„De ce publicarea declarațiilor nu mai apare în proiect?”
Fostul ministru afirmă că o mare parte din textul redactat în mandatul său se regăsește aproape identic în forma pregătită ulterior la minister, sub conducerea lui Cătălin Predoiu. El ridică însă întrebarea eliminării prevederilor care permiteau publicului accesul la informațiile despre averile demnitarilor.
„Cum se explică faptul că, în acel proiect pe care l-a amintit domnul prim-ministru, conturat la Ministerul Justiției după plecarea mea, se regăsesc exact dispozițiile din ordonanța de urgență pe care am lăsat-o în draft?”, a întrebat Marinescu, citat de Stiripesurse.
Soluția tehnică pregătită după decizia CCR
Decizia CCR nr. 297/2025 a declarat neconstituționale prevederile care obligau ANI să publice online declarațiile de avere și de interese, invocând protecția vieții private a soților și copiilor demnitarilor. Radu Marinescu susține că, la câteva zile după publicarea deciziei, Ministerul Justiției și ANI au început să lucreze la o formulă alternativă.
Soluția presupunea generarea automată, la depunerea declarațiilor, a unui document separat numit „declarație de interese financiare”, din care erau eliminate informațiile protejate de decizia Curții, dar care păstra publice elementele care nu intrau sub incidența acesteia.
Forma depusă în Parlament prevede confidențialitate timp de șapte ani
Proiectul depus în Parlament de Cătălin Predoiu prevede că depunerea declarațiilor de avere „nu atrage publicitatea acestora”, documentele urmând să fie păstrate confidențial la ANI timp de șapte ani. Aceasta este exact diferența pe care Radu Marinescu o invocă atunci când cere clarificări despre etapa în care soluția tehnică a dispărut din proiect.
Ilie Bolojan a anunțat, la rândul său, că Guvernul va susține în Parlament amendamente prin care declarațiile de avere să revină la publicare obligatorie pe site-urile instituțiilor, potrivit Antena 3 CNN.
Parlament legea integrității
Proiectul privind incompatibilitățile și reforma ANI urmează să fie dezbătut în comisiile de specialitate din sesiunea extraordinară a Parlamentului. Guvernul spune că va propune reintroducerea publicării obligatorii a declarațiilor de avere prin secretarii de stat ai Ministerului Justiției.
Rămâne fără răspuns public întrebarea centrală ridicată de Radu Marinescu: dacă soluția tehnică pentru transparență exista deja în proiectele anterioare, cine a decis eliminarea ei din forma trimisă Parlamentului.
