Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Vladimir Putin pregătește o nouă strategie pentru a recâștiga controlul asupra Europei: utilizarea pământurilor rare ca instrument de negociere. Moscova investește peste 9 miliarde de dolari într-un centru masiv de procesare a mineralelor în Siberia, mizând pe dependența Europei de China în acest domeniu strategic, potrivit analizei publicate de European Council.
Proiectul Angara-Ienisei: fabrica uriașă de procesare.
În centrul acestei strategii se află proiectul Angara-Ienisei, un viitor centru de procesare din Siberia evaluat la 9,2 miliarde de dolari. Proiectul este coordonat de Serghei Șoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei și fost ministru al apărării, considerat un apropiat al lui Putin. Prin acest proiect, Rusia speră să își crească cota din oferta globală de pământuri rare de la 1,3% în prezent la 10% până în 2030.
Vladimir Putin a ordonat guvernului rus să dezvolte o strategie pe termen lung pentru exploatarea pământurilor rare până pe 1 decembrie 2025, conform The Moscow Times. Președintele rus a descris industria acestor minerale ca pe o resursă strategică vitală pentru întărirea competitivității globale și susținerea creșterii economice durabile.
Infrastructura energetică și de transport urmează să fie finalizată până la mijlocul anului 2026, iar primele companii ar putea deveni operaționale în 2028, potrivit Mining.com.
🗞️ Citește și Acestea
Vulnerabilitatea strategică a Europei.
Oficialii ruși sunt conștienți de vulnerabilitatea strategică a Occidentului: dependența masivă de pământurile rare din China. Beijingul controlează aproximativ 60% din extracția globală și aproape 90% din rafinarea acestor materiale. Influența sa include și reglementarea și controlul informațional.
În 2023, China a plasat 12 din cele 17 elemente de pământuri rare sub control la export, iar în noiembrie 2025 a suspendat temporar exportul a cinci dintre ele. Între timp, importurile de pământuri rare ale UE au crescut de la aproximativ 11.000 de tone în 2019 la 18.000 de tone în 2022.
Aproape toate industriile de vârf depind de aceste materiale: fiecare mașină electrică conține până la două kilograme de pământuri rare în magneți și catalizatori, iar turbinele eoliene, robotica și sistemele moderne de apărare se bazează pe ele. În 2024, odată cu introducerea licențelor chineze de export, importurile UE de pământuri rare au scăzut cu 29% într-un singur an.
Estonia: studiu de caz al dependenței de Rusia.
Estonia, care găzduiește cea mai mare uzină de procesare a pământurilor rare din Europa la Narva, chiar la granița cu Rusia, importă 88% din aceste materiale din Federația Rusă. Directorul unei uzine din țară a avertizat că „dacă aprovizionarea Rusiei este întreruptă, Europa Occidentală nu va mai avea o industrie de apărare”.
Amplasarea fabricii la granița rusă simbolizează dilema Europei: proximitatea oferă avantaje logistice și economice, dar expune continentul la presiuni politice. Moscova mizează pe faptul că dependența Europei de China, perspectivele economice slabe și relațiile tensionate cu administrația Trump vor împinge capitalele europene să investească în Rusia.
Rezervele uriașe, dar lipsa de tehnologie.
Rusia pretinde că deține 28,7 milioane de tone de rezerve dovedite de pământuri rare, numărându-se printre cele mai mari din lume, conform Al Jazeera. Țara însă nu dispune de cele mai avansate tehnologii de extracție și procesare, producând în prezent doar 1% din pământurile rare globale.
Putin a declarat că Rusia este pregătită să ofere proiecte altor țări, inclusiv Statelor Unite, în domeniul pământurilor rare. Unii lideri europeni ar putea fi tentați să prezinte acorduri economice cu Rusia drept o „soluție europeană” la războiul din Ucraina sau drept un scut împotriva presiunilor americane.
Denis Manturov, vicepremierul responsabil de politica industrială a Rusiei, prezidează consiliul de administrație al proiectului Angara-Ienisei. Moscova oferă statut de zonă economică specială, facilități fiscale și sprijin pentru infrastructură, conform Newsweek.
Riscul dependenței europene de Moscova.
Analiștii avertizează că succesul proiectului depinde nu doar de capacitatea Rusiei de a-l construi, ci și de disponibilitatea investitorilor străini de a se implica. În prezent, puține companii europene sunt dispuse să investească în Rusia fără garanții legale și financiare oferite de guvernele naționale.
Pentru a rezista acestei tentații, liderii europeni vor avea nevoie de o strategie clară – inclusiv refuzul de a lega cooperarea economică de concesii privind Ucraina și respingerea ideii că relațiile comerciale cu Moscova reprezintă o scurtătură către autonomia strategică.
Dimensiunea proiectului Angara-Ienisei face ca, chiar și în cazul unor rezultate sub așteptări, acesta să satisfacă interesele unor ministere influente, ale companiilor de stat și ale elitelor industriale, contribuind astfel la stabilitatea regimului rus și la menținerea influenței sale asupra Europei.
