Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Producția internă de țiței a României a continuat să scadă la începutul anului 2026, în plină criză a scumpirii carburanților generată de conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit datelor publicate de Agerpres pe baza raportului Institutului Național de Statistică (INS), România a produs în ianuarie 2026 doar 199.500 tone echivalent petrol, cu 19.500 tep mai puțin față de aceeași lună din 2025, reprezentând o scădere de 8,9%.
Declinul producției interne, o tendință pe termen lung.
Datele INS reflectă o tendință structurală deja documentată de autoritățile române. Conform ultimei Prognoze a echilibrului energetic publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de țiței va continua să scadă cu un ritm mediu anual de 2,5% până în 2027.
Prognoza oficială estimează că în 2026 producția totală va ajunge la 2,68 milioane tone echivalent petrol (o scădere de 2,2% față de 2025), iar în 2027 la 2,63 milioane tep. Cauza principală, recunoscută oficial, este declinul natural al zăcămintelor și lipsa investițiilor în noi capacități de producție.
Paradoxal, chiar și importurile de țiței au scăzut în ianuarie cu 13,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, reflectând perturbările majore în aprovizionare generate de închiderea Strâmtorii Ormuz ca urmare a conflictului militar din Iran.
🗞️ Citește și Acestea
Premierul Bolojan promite măsuri la începutul săptămânii viitoare.
Contextul în care vin aceste date este unul de criză acută. Prețul benzinei și motorinei a depășit deja 10 lei/litru la pompă, o limită pe care Ministerul Energiei o considerase pragul critic, potrivit Financial Intelligence.
Ilie Bolojan, Primul Ministru al României, a anunțat vineri că Guvernul va veni la începutul săptămânii viitoare cu o soluție privind prețurile tot mai mari ale carburanților. Premierul a avertizat însă că o intervenție bruscă pe piață ar putea duce la efecte nedorite: „O încercare de bruscare a pieței, printr-o plafonare arbitrară a prețurilor, poate conduce la penurie”, a declarat Bolojan.
Bogdan Ivan, Ministrul Energiei, a propus între timp 5 scenarii posibile pentru limitarea scumpirii, inclusiv reducerea temporară a accizelor cu până la 40%. Impedimentul principal este bugetar: o astfel de reducere ar diminua veniturile la bugetul statului cu circa 1 miliard de lei pe lună.
România, în urma altor state europene care au acționat deja.
Mai multe state europene au adoptat deja măsuri concrete pentru temperarea scumpirii carburanților. Italia a aprobat o reducere temporară de 0,25 euro/litru la accize și a solicitat companiilor petroliere un plafon de 1,90 euro/litru pentru motorină. Austria a anunțat reducerea taxelor la carburanți, estimând o scădere de aproximativ 10 eurocenți/litru. Serbia a mers și mai departe, anunțând o reducere cumulată a accizelor la țiței de 60% pentru a compensa efectele conflictului.
România rămâne în urmă față de aceste inițiative, iar COTAR (Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România) avertizează că scumpirea accelerată a motorinei poate genera falimente în lanț în sectorul transporturilor și creșteri generalizate ale prețurilor în economie.
Decizia Guvernului de la București, așteptată în zilele următoare, va arăta dacă România va urma modelul european sau va opta pentru o intervenție mai limitată pe piața carburanților.
