Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Producția de energie în termocentrale, centrale nucleare și instalații fotovoltaice din România a înregistrat scăderi în luna februarie 2026, relevă datele Institutului Național de Statistică publicate vineri. Potrivit Mediafax, Vestea vine într-un context internațional dificil, marcat de o criză energetică globală cu implicații directe asupra securității naționale a României.
Resursele de energie primară au scăzut cu 1,2% față de 2025.
Conform statisticilor INS, principalele resurse de energie primară au totalizat 5.274,8 mii tone echivalent petrol (tep) în februarie 2026, în scădere cu 62,4 mii tep față de aceeași perioadă din 2025. Producția internă a coborât cu 2,1%, la 2.688,6 mii tep, iar importul a scăzut ușor cu 0,2%, la 2.586,2 mii tep.
Pe de altă parte, resursele de energie electrică au crescut cu 2,8%, ajungând la 12.138,5 milioane kWh — creștere susținută în special de sectorul hidro.
Scade producția din termocentrale și din centralele nucleare.
Datele dezagregate pe surse arată o imagine complexă. Producția din termocentrale a scăzut cu 6,5%, la 3.484,9 milioane kWh, în timp ce centralele nuclearo-electrice au produs cu 3,2% mai puțin — 1.878,6 milioane kWh. Energia solară a coborât și ea cu 36,2 milioane kWh, la 323,2 milioane kWh.
🗞️ Citește și Acestea
Compensarea parțială a venit din sectorul hidro, unde producția a crescut spectaculos cu 46,8%, și din energia eoliană, care a urcat cu 351,4 milioane kWh, la 1.361,4 milioane kWh, potrivit INS.
📊 CIFRE CHEIE:
- – 6,5% producție termocentrale (3.484,9 milioane kWh)
- – 3,2% producție centrale nucleare (1.878,6 milioane kWh)
- + 46,8% producție hidrocentrale (2.497,1 milioane kWh)
- – 4,4% consumul de energie electrică al populației
- + 155,9 milioane kWh export de energie electrică
Consumul populației a scăzut, exportul a crescut.
Consumul final de energie electrică a fost de 8.783,0 milioane kWh, cu 0,8% mai mic față de februarie 2025. Cel mai semnificativ declin se înregistrează la consumul populației, în scădere cu 4,4% — un indicator ce poate reflecta atât temperaturi mai blânde, cât și o presiune financiară crescută asupra gospodăriilor.
Exportul de energie electrică a înregistrat o creștere de 155,9 milioane kWh, ajungând la 2.122,5 milioane kWh — semn că România rămâne exportator net de electricitate, în ciuda scăderilor din sectoarele termo și nuclear. Contextul este complicat suplimentar de închiderea accelerată a termocentralelor pe cărbune, ca urmare a presiunii Comisiei Europene privind decarbonizarea.
Evoluția sectorului energetic românesc în lunile următoare va fi urmărită cu atenție, în special în contextul dezbaterii politice despre listarea la bursă a companiilor energetice de stat.
