Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Nicușor Dan a împlinit un an de la preluarea mandatului de președinte al României, un moment care ar fi putut fi marcat solemn dacă nu era absorbită întreaga atenție publică de criza politică actuală. În locul unui bilanț prezidențial, țara l-a văzut pe președinte conducând consultările cu partidele la Palatul Cotroceni, în căutarea unui nou prim-ministru, potrivit Mediafax.
Cum a câștigat Nicușor Dan alegerile prezidențiale.
În primul tur al scrutinului din 4 mai 2025, George Simion (AUR) s-a clasat pe primul loc cu aproximativ 41% din voturi, în timp ce Nicușor Dan a obținut 20,99%, calificându-se în turul decisiv.
Pe 18 mai 2025, în turul al doilea, Nicușor Dan a obținut 6.168.642 de voturi, reprezentând 53,6% din totalul voturilor valabil exprimate. Diferența față de George Simion a fost de aproximativ 830.000 de voturi.
Candidatul independent a mizat pe mesajul „România Onestă”, axat pe reformă administrativă, combaterea corupției și orientarea fermă pro-europeană și pro-NATO.
🗞️ Citește și Acestea
Promisiunile din campanie și realitatea din Cotroceni.
Programul electoral al lui Nicușor Dan cuprindea obiective ambițioase: reforma administrației publice, depolitizarea instituțiilor statului, susținerea independenței justiției, reducerea cheltuielilor publice, digitalizarea serviciilor administrative și creșterea transparenței instituționale.
Dintre acestea, în primul an de mandat nu au fost adoptate modificări constituționale sau reforme administrative majore inițiate direct de Președinție. Proiectele de restructurare administrativă și depolitizare au rămas în faze de consultare sau negociere politică, notează Jurnalul.ro.
Cel mai mare reproș care i se aduce lui Nicușor Dan este legat de majorarea TVA, pe care o promisese expres că nu o va permite în mandatul său, iar aceasta a fost adoptată imediat după învestirea Guvernului Ilie Bolojan.
Controversele unui mandat sub presiune.
Un alt subiect sensibil îl reprezintă numirile în fruntea marilor parchete. Susținătorii îi reproșează că a procedat la numirile respective în acord cu preferințele PSD, lucru negat atât de Cotroceni, cât și de social-democrați.
Pe plan extern, președintele a participat la reuniuni ale Consiliului European și la summituri NATO, menținând pozițiile oficiale privind sprijinul pentru Ucraina. În februarie 2026, a efectuat o vizită de lucru în Statele Unite, reiterând importanța Parteneriatului Strategic româno-american.
Un barometru INSCOP publicat în ianuarie 2026 indicase un nivel de încredere în președinte de aproximativ 27,9%, în scădere față de perioada imediat după alegeri, reflectând efectele disputelor politice și evoluțiilor economice dificile.
Cum criza politică actuală — declanșată de căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură — domină agenda publică, bilanțul real al primului an de mandat riscă să rămână nedezbătut în profunzime.
