Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Avocata Ana-Maria Udriște a reacționat dur după apariția în Monitorul Oficial a Ordonanței de urgență nr. 91/2025 care schimbă radical modul de decontare a concediilor medicale în perioada 2026-2027, potrivit StiriPeSurse. Modificările, publicate în ultima zi a anului 2025, introduc o prevedere inedită: prima zi de concediu medical nu se mai plătește nici de stat, nici de angajator.
O măsură adoptată în ultimul moment.
„Mi-e scârbă efectiv”, își începe avocata mesajul publicat pe LinkedIn, subliniind caracterul abrupt al modificărilor adoptate la final de an. Ana-Maria Udriște precizează că a crezut inițial că este vorba despre „o scăpare” după ce informația a apărut în presă, însă a constatat ulterior că prevederea este reală și explicită în actul normativ publicat în Monitorul Oficial nr. 1223 din 31 decembrie 2025.
Elementul cert, conform analizei juridice, este că „prima zi de concediu medical nu se mai plătește de nimeni (nici de stat, nici de către angajator)”. Această modificare a stârnit controverse în rândul specialiștilor în dreptul muncii, care o consideră o măsură punitivă pentru angajați fără un beneficiu real pentru bugetul de stat.
Măsura nu rezolvă problema concediilor fictive.
„Rezolvă asta problema concediilor fictive?”, întreabă retoric avocata, oferind un răspuns categoric negativ. „Sub nicio formă – dacă ne uităm la statisticile de la CNAS, concediile alea ‘fictive’ sunt de câte 1-3 zile maxim, când are omul o treabă (o punte, o măsea, o măslină, un mers pe undeva)”, afirmă Ana-Maria Udriște, citând datele oficiale care arată că majoritatea concediilor de scurtă durată sunt legitime.
🗞️ Citește și Acestea
Specialista subliniază că aceste zile de concediu medical de scurtă durată „erau ORICUM suportate de către angajator, fără să fie o problemă pentru bugetul de stat”. În opinia sa, măsura ratează complet ținta declarată, pentru că „nu ‘rezolvă’ problema concediilor ‘fictive’ – care este o non-problemă pentru buget dacă e să ne uităm la informații în mod corect”.
Chiar și în ipoteza în care ar fi existat un impact, acesta s-ar fi resimțit exclusiv la nivelul angajatorilor. „Cel mult putea fi o problemă pentru angajator, care era nevoit să suporte acele 1-3 zile din ‘buzunarul’ lui, fără să primească ulterior bani de la stat pentru ei”, arată avocata.
Impact disproporționat asupra angajaților vulnerabili.
„Din păcate, aceste modificări nu fac altceva decât să lovească în persoanele vulnerabile, care au nevoie de aceste măsuri, în calitatea lor de plătitori ai contribuțiilor sociale”, scrie Ana-Maria Udriște, atrăgând atenția asupra dezechilibrului creat între obligațiile fiscale și protecția efectivă a salariaților.
Avocata amintește că nivelul indemnizațiilor pentru concediile medicale a fost deja redus în ultimii ani. Pentru bolile obișnuite (cod 01), indemnizația este de 55% din baza de calcul pentru primele șapte zile, 65% pentru intervalul 8-14 zile și 75% pentru concediile care depășesc 15 zile. Această scădere a afectat deja capacitatea multor persoane de a-și permite să stea acasă atunci când sunt bolnave.
Există excepții precum urgențele medico-chirurgicale, bolile infectocontagioase grave, tuberculoza, SIDA sau neoplaziile, unde indemnizația poate ajunge până la 100%, precum și situații precum accidentele de muncă, bolile profesionale sau sarcina. Cu toate acestea, majoritatea salariaților se încadrează în categoria bolilor obișnuite, unde protecția este limitată.
Consecințe pe termen lung.
„Prin urmare, asemenea măsuri nu fac altceva decât să ‘diminueze’, indirect, un drept la sănătate al persoanelor care aleg de multe ori să refuze zilele de concediu medical din cauza situației financiare”, concluzionează avocata. În acest context, introducerea unei zile complet neplătite „adâncește această prăpastie”, accentuând presiunea asupra celor care contribuie constant la sistem.
Specialiștii în dreptul muncii avertizează că măsura ar putea determina angajați bolnavi să vină la serviciu pentru a nu pierde venituri, ceea ce ar putea avea efecte negative asupra sănătății publice și productivității. Ordonanța de urgență urmează să fie dezbătută în Parlament, unde se speră că modificările vor fi reconsiderate având în vedere impactul social al măsurii.
