Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Depășirea pragului de 9-10 lei pe litru la carburanți devine realistă în România dacă țițeiul se stabilizează la 90-100 dolari pe baril, pe fondul escaladării militare din Orientul Mijlociu, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă, potrivit HotNews.ro. Atacurile asupra Iranului și riposta acestuia au reaprins temerile legate de securitatea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută vitală pentru aproximativ 20% din petrolul mondial.
Șoc pe piețele internaționale după escaladarea din weekend.
Pe piețele internaționale, impactul geopolitic s-a reflectat imediat în cotații. Brent, contractul pentru mai, era cotat luni dimineață la aproximativ 78,05 dolari pe baril, după ce atinsese un vârf intrazilnic de 82,37 dolari pe baril. Escaladarea din weekend, cu lovituri ale SUA și Israel asupra Iranului urmate de riposta Teheranului, a amplificat îngrijorările legate de securitatea rutelor maritime esențiale.
„28 februarie 2026 ar putea rămâne o dată de referință pentru piețele energetice”, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), conform Ziare.com. El explică că atacarea Iranului și riposta ulterioară au reaprins tensiunile în jurul Strâmtorii Ormuz, cel mai sensibil punct al infrastructurii energetice globale. „Când Ormuzul tremură, tremură tot lanțul economic mondial”, adaugă expertul.
În acest context, piețele nu așteaptă ca fluxul de petrol să fie efectiv întrerupt. Ele reacționează la simpla posibilitate, adăugând un „premiu de risc geopolitic” în prețuri pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea.
🗞️ Citește și Acestea
Impact direct asupra prețurilor la pompă în România.
În România, unde peste jumătate din prețul carburanților este reprezentat de fiscalitate (accize plus TVA), efectul nu apare instantaneu, dar tinde să fie inevitabil. Chisăliță estimează că, în structura actuală a prețului, o scumpire a petrolului ar genera următoarele consecințe:
O majorare cu 10 dolari pe baril ar putea adăuga aproximativ 0,70 lei pe litru. O creștere cu 20 de dolari pe baril ar însemna 1 leu în plus pe litru. O escaladare cu 30 de dolari pe baril ar putea urca prețul cu până la 2,5 lei pe litru.
În prezent, în benzinării, benzina standard costă în jur de 7,93-8,09 lei pe litru, iar motorina standard se situează la 8,27-8,40 lei pe litru, potrivit unor cotații publicate luni. Un plus de 1-2 lei pe litru ar împinge rapid prețurile către pragul psihologic de 9-10 lei.
Reacția autorităților: măsuri pentru limitarea speculațiilor.
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunțat că România are stocuri suficiente de carburanți pentru 90 de zile și că a luat măsuri pentru a preveni speculațiile. „Am vorbit cu ANPC, Consiliul Concurenței, ANAF și am luat măsuri pentru ca prețul la pompă să nu ajungă la 10 lei. Prețul va crește cu cel mult 3-5 bani”, a declarat oficialul la o conferință de presă de la sediul PSD.
Totuși, specialiștii avertizează că scumpirea petrolului se propagă în economie prin costuri mai mari de transport, presiune pe lanțurile logistice și scumpiri la alimente, exact când politica monetară încearcă să combată inflația. Pentru România, vulnerabilitatea nu vine doar din importurile de petrol, ci și din integrarea în economia europeană. Dacă Germania sau Italia încetinesc din cauza energiei scumpe, efectul ajunge rapid și la București.
Scenarii posibile pentru evoluția prețurilor.
Pe termen scurt, piața se uită la posibile măsuri de amortizare: creșteri de producție în cadrul OPEC+ și folosirea rezervelor strategice. Însă riscul militar și cel de navigație rămân factorii decisivi. S&P Global Platts a anunțat chiar măsuri excepționale legate de evaluarea unor cotații din regiune, invocând perturbările de transport prin Strâmtoarea Ormuz.
Analiștii vorbesc despre trei scenarii. Escaladare moderată: creștere temporară a prețurilor, volatilitate ridicată, apoi stabilizare. Escaladare prelungită: petrol peste 100 de dolari pe baril, inflație reaccelerată și presiune pe dobânzi. Extindere regională: risc de criză energetică globală cu consecințe severe pentru economia mondială.
În analiza AEI, cheia pentru România nu este doar amplitudinea creșterii barilului, ci și viteza cu care se transmite scumpirea la pompă, de regulă cu un decalaj de la câteva zile la 2-3 săptămâni. Guvernul ar putea interveni prin reducerea temporară a accizelor dacă situația se prelungește, dar o astfel de măsură ar presupune compromisuri bugetare într-un an deja dificil din punct de vedere fiscal.
