Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Nicușor Dan anunță un referendum în rândul magistraților pentru a evalua dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public, provocând o dezbatere aprinsă despre limitele constituționale ale puterii prezidențiale, potrivit StiriPeSurse. Avocatul George Bogdan Ilea atrage atenția asupra consecințelor juridice grave ale acestei inițiative.
Referendum fără bază legală în ianuarie 2026.
Președintele României a declarat duminică, 21 decembrie, la Palatul Cotroceni, că va organiza în ianuarie 2026 un referendum cu o singură întrebare: „CSM acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. Nicușor Dan a precizat că, dacă majoritatea magistraților consideră că CSM nu reprezintă interesul public, „CSM va pleca de urgență”, potrivit Digi24.
Decizia vine după ce președintele a primit peste 2.000 de pagini de sesizări de la magistrați, care semnalează probleme grave în sistemul judiciar. Șeful statului susține că există un „grup care conduce sistemul de justiție” și că promovările se fac „pe criterii de obediență, nu de profesionalism”.
Excluderea avocaților și justițiabililor ridică semne de întrebare.
Avocatul George Bogdan Ilea critică faptul că avocații și justițiabilii nu au fost consultați oficial. „Justiția nu este un club profesional închis, ci un serviciu public”, subliniază acesta în interviul pentru StiriPeSurse. Avocatul consideră că avocații văd justiția din interior, dar din afara puterii, având o perspectivă esențială asupra funcționării sistemului.
🗞️ Citește și Acestea
„Dacă președintele României dorea o imagine completă și onestă, era firesc să solicite un punct de vedere instituțional al corpului profesional al avocaților”, adaugă Ilea, subliniind că marii absenți ai acestor consultări sunt exact cei care interacționează zilnic cu sistemul.
Probleme structurale în sistemul judiciar.
George Bogdan Ilea identifică probleme grave de organizare, responsabilitate și management judiciar. „Cum este posibil ca într-un dosar de divorț, într-o judecătorie mică cu aproximativ 2.000 de dosare pe an, să primești termen la un an de la introducerea cererii?”, întreabă avocatul, punctând că nu este vorba despre volum de muncă, ci despre eficiență administrativă.
Un alt aspect sensibil vizează relația dintre procurori și judecători. „Este absolut necesară o interdicție clară a purtării de discuții între procurori și judecători despre dosare aflate pe rolul instanțelor”, avertizează Ilea. Percepția justițiabilului că există înțelegeri între acuzare și instanță este „distrugătoare pentru credibilitatea justiției”, potrivit HotNews.
Ingerință directă și depășirea atribuțiilor constituționale.
Referendumul propus ridică probleme constituționale majore. „Un referendum organizat exclusiv în rândul magistraților creează o presiune politică indirectă asupra justiției”, afirmă avocatul. Constituția nu reglementează un asemenea „referendum profesional”, iar președintele nu are atribuții de conducere sau control asupra puterii judecătorești.
CSM a reacționat dur, precizând că referendumul „nu este prevăzut de dispozițiile legale în cadrul niciunei profesii” și că nu va tolera „nicio formă de ingerință, directă sau indirectă” în activitatea puterii judecătorești. Mai mulți parlamentari au inițiat deja procedura de suspendare a președintelui pentru „fapte grave care încalcă principiul separației puterilor în stat”, conform Europa Liberă.
Propuneri pentru o abordare constituțională.
George Bogdan Ilea propune o schimbare radicală de abordare. „Președintele trebuie să rămână arbitru, nu jucător”, subliniază avocatul. Reforma justiției ar trebui să înceapă cu consultarea justițiabililor și avocaților, iar abia apoi să discute cu magistrații despre problemele sistemului.
„Dacă vrei să înțelegi sistemul judiciar, începi cu cei care îi suportă efectele”, concluzionează Ilea, avertizând că inițiativa prezidențială actuală nu reprezintă „un exercițiu democratic autentic, ci un instrument de influență instituțională”. Soluțiile trebuie găsite într-un „climat social stabil și caracterizat de cooperare instituțională”, nu în contextul unor presiuni emoționale sau politice.
