Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Declarația generalului Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării din România, privind necesitatea pregătirii populației pentru susținerea unui eventual efort de război a stârnit reacții în presa maghiară, care compară situația României cu cea din Norvegia. Anunțul a fost făcut marți, la Sibiu, în cadrul unei conferințe de presă alături de comandantul suprem al forțelor NATO în Europa, generalul american Alexus G. Grynkewich.
Publicația maghiară mandiner.hu a preluat rapid declarațiile oficialului român, subliniind că populația României trebuie să fie pregătită să susțină un eventual efort de război, conform Business Magazine.
Planul Armatei Române pentru pregătirea civililor.
Șeful Statului Major al Apărării a explicat că, începând cu acest an, a intrat în vigoare o modificare a Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare, promulgată recent de președintele României. Generalul Gheorghiță Vlad a detaliat că, potrivit Digi24, „dacă vă referiți la pregătirea populației în general, trebuie să avem o populație pregătită pentru diferite situații de criză și aici mă refer la incendii, la cutremure, la inundații, dar în egală măsură și o populație pregătită pentru susținerea unui efort de război”.
Armata Română și-a propus să instruiască anual între 1.000 și 2.000 de tineri voluntari în specializări militare de bază, cu posibilitatea de a extinde programul până la 10.000 de persoane pe an, în funcție de resursele bugetare disponibile. „Ne propunem anul acesta să pregătim un număr de 1.000-2.000 de militari în funcție de alocațiile bugetare. Capacitatea Armatei române de a pregăti acest tip de militari este între 2.000 și 10.000 de militari pe an”, a precizat generalul, conform Oradea de Sibiu.
🗞️ Citește și Acestea
Vizita comandantului NATO și protecția Mării Negre.
Conferința de presă a avut loc la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est din Sibiu, unde generalul american Alexus Grynkewich se afla într-o vizită oficială. După întâlnirea cu presa, cei doi oficiali au vizitat Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu, una dintre cele mai importante baze de pregătire militară din România.
Șeful Statului Major al Apărării a abordat și problema protecției zonei economice exclusive a României din Marea Neagră, subliniind că aceasta nu este acoperită de umbrela de apărare a articolului 5 al NATO. „Juridic, articolul 5 nu poate fi activat pentru apărarea zonei economice exclusive. Dar asta nu înseamnă că nu ne apărăm zonele”, a explicat Gheorghiță Vlad, potrivit TVR Moldova.
Generalul a precizat că platformele din exploatarea Neptun Deep, precum și cablurile submarine de energie și telecomunicații reprezintă teritoriu național și infrastructură critică ce trebuie protejată. Pentru aceasta, România trebuie să investească în forțele navale și să dezvolte capacitatea de apărare maritimă.
Contextul regional și comparația cu Norvegia.
Declarațiile generalului Gheorghiță Vlad vin pe fondul tensiunilor regionale și al războiului din Ucraina, aflat în desfășurare la granițele estice ale NATO. Presa maghiară a remarcat similitudinile cu măsurile adoptate de alte state europene, în special Norvegia, unde peste 10.000 de scrisori au fost trimise populației, informând oamenii că, în caz de război, armata ar putea confisca anumite bunuri.
Publicația mandiner.hu a subliniat că România urmează modelul altor țări din flanul estic al NATO, cum ar fi Polonia sau Finlanda, care au adoptat deja programe similare de pregătire a populației civile. Întrebat dacă există informații concrete privind un posibil atac al Rusiei asupra unui stat membru NATO, generalul Gheorghiță Vlad a răspuns, conform BZI: „Rusia este impredictibilă. Nu am informații despre când va ataca Rusia. De aceea pregătim aceste planuri”.
Programele de pregătire vor fi derulate în cooperare cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, vizând consolidarea rezilienței naționale în actualul context de securitate. Măsurile anunțate de șeful Armatei Române marchează o schimbare de ton în discursul oficial privind securitatea națională, pregătirea populației pentru război fiind prezentată ca o necesitate strategică în contextul regional volatil.
