Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a explicat care sunt limitele legale ale șefului statului în cazul în care PSD și AUR ar forma o majoritate parlamentară și ar propune un premier. Răspunsul este nuanțat: Nicușor Dan poate refuza o propunere, dar nu are libertate deplină de acțiune, potrivit Adevărul.
Constituția nu obligă, dar nici nu eliberează complet președintele.
Zegrean a clarificat că Legea Fundamentală îl obligă pe șeful statului să organizeze consultări cu partidele parlamentare, nu să accepte automat orice propunere de premier venită dintr-o majoritate. Totuși, marja de manevră rămâne limitată.
„Președintele nu este obligat să îl propună pe premierul dorit de o majoritate parlamentară. El este obligat să facă consultări la Cotroceni și el hotărăște mai departe. Nu este sancționabil refuzul de a-l numi pe cel care îl dorește o majoritate parlamentară”, a declarat Augustin Zegrean, fost președinte CCR, citat de Realitatea PLUS, potrivit Realitatea.net.
Fostul judecător constituțional a adăugat că există un precedent dublu în istoria recentă a României: Traian Băsescu a ignorat în 2009 propunerea Klaus Iohannis ca premier, iar Klaus Iohannis a respins în 2017 candidatura Sevil Shaidehh, susținută de o majoritate parlamentară PSD.
🗞️ Citește și Acestea
Bolojan nu poate fi renominalizat dacă este demis prin moțiune.
Zegrean a tranșat și întrebarea despre o eventuală renominalizare a premierului Ilie Bolojan după o eventuală cădere a guvernului prin moțiune. Răspunsul este clar: Constituția și jurisprudența CCR blochează acest scenariu.
„Nu poate să-l numească din nou pe Bolojan pentru că s-a stabilit deja că un premier demis nu mai poate fi propus imediat. Totuși, dacă Ilie Bolojan și-ar da demisia înainte de vot, ar putea fi nominalizat din nou — dar este un răspuns care nu are legătură cu realitatea sau cu logica politică”, a explicat fostul judecător constituțional la Realitatea PLUS.
Totodată, Zegrean a deschis o discuție mai largă despre loialitatea constituțională. Președintele are dreptul la propria judecată, dar exercitarea acestui drept în contradicție persistentă cu o majoritate parlamentară poate genera riscuri politice majore, inclusiv o procedură de suspendare din funcție.
Nicușor Dan a trasat deja linii roșii.
Președintele României a declarat public că nu va numi niciodată un premier susținut de forțe pe care le consideră antioccidentale. Această poziție, deși fermă, ridică tocmai dilema constituțională descrisă de Zegrean.
Dacă moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR — semnată de 254 de parlamentari — va trece pe 5 mai, cu cele 233 de voturi necesare, România intră într-o nouă etapă a crizei: consultările de la Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier. Abia atunci tensiunea constituțională dintre voința majorității parlamentare și prerogativele prezidențiale va deveni cu adevărat palpabilă.
Decizia finală va aparține în ultimă instanță lui Nicușor Dan — dar cu Constituția în mână și cu jurisprudența CCR pe masă.
