Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Partidul Național Liberal a prezentat miercuri un bilanț al primelor șase luni de guvernare ale premierului Ilie Bolojan, afirmând că măsurile adoptate au evitat o criză economică majoră și au stabilizat finanțele publice ale României, potrivit unui comunicat al partidului.
România evită recesiunea prin măsuri de austeritate.
Liberalii susțin că absorbția fondurilor europene a crescut de aproape opt ori în ultimele șase luni, România și-a menținut ratingul de țară, iar dobânzile la creditele în lei și euro au început să scadă. „Fără aceste realizări, România s-ar fi aflat într-o situație imposibilă, care sigur ar fi dus la recesiune economică, oprirea investițiilor și creșterea necontrolată a prețurilor”, se arată în comunicatul PNL publicat pe Facebook.
Premierul Ilie Bolojan a declarat marți, după ședința de Guvern, că măsurile adoptate în primele șase luni au permis redresarea finanțelor publice și respectarea țintei de deficit. „Privind în urmă, în această jumătate de an, măsurile pe care le-am luat au pus în ordine finanţele publice în aşa fel încât, la finalul acestui an, ne vom respecta angajamentele şi vom respecta ţinta de deficit”, a spus Bolojan, potrivit Capital.ro.
Șeful Executivului a subliniat că preluarea guvernării a avut loc într-un context critic, când România risca să își piardă accesul la fondurile europene și credibilitatea pe piețele financiare. „Eram pe punctul să ne fie suspendate fondurile europene şi să ne pierdem în crederea pieţelor financiare. Aveam nevoie atunci de aceste pieţe pentru a avea acces la banii necesari pentru acoperirea deficitului”, a explicat premierul.
Fonduri europene salvate prin măsuri dure.
Guvernul Bolojan susține că a reușit să salveze fondurile europene aflate în risc din cauza procedurii de deficit excesiv. Potrivit PNL, absorbția banilor europeni ar fi crescut de aproape opt ori, un salt considerat esențial pentru susținerea investițiilor publice și a proiectelor de infrastructură. Premierul a confirmat că România va respecta deficitul de 8,4% din PIB asumat pentru 2025, evitând astfel sancțiuni din partea Comisiei Europene.
Totuși, analiștii politici subliniază că această performanță a venit cu un cost social ridicat. Măsurile de austeritate implementate au inclus creșterea TVA, eliminarea unor sporuri salariale și înghețarea unor venituri. „Creşterea TVA-ului, eliminarea unor sporuri salariale, îngheţarea unor venituri au fost primele măsuri care puteau fi luate atunci, pentru că trebuia să facem dovada că cheltuim atent banii publici şi dăm semnale de reducerea deficitului”, a arătat Bolojan.
Rating menținut și dobânzi în scădere.
Executivul subliniază că România și-a păstrat ratingul de țară, evitând retrogradarea care ar fi putut genera costuri suplimentare de finanțare. Dobânzile la creditele în lei și euro au început să scadă, pe fondul ameliorării percepției investitorilor asupra economiei românești. „Am reuşit, prin acest prim pachet să ne păstrăm credibilitatea în faţa creditorilor noştri”, a declarat premierul.
Pe lângă stabilizarea macroeconomică, Guvernul susține că a intervenit și în alte sectoare sensibile. În sănătate, Bolojan afirmă că fondurile sunt cheltuite mai eficient, cu efecte benefice pentru pacienți. „Am abordat finanţarea sănătăţii, acolo unde în ultimii ani s-au cheltuit mulţi bani, dar pacienţii nu vedeau transformările care să le crească satisfacţia şi încrederea în sistem”, a spus premierul.
Critici privind lipsa reformelor structurale.
Deși PNL prezintă un bilanț pozitiv, analiștii politici atrag atenția asupra faptului că reformele structurale esențiale întârzie să se materializeze. Cristian Roșu, expert în comunicare politică, consideră că „la șase luni de Guvern Bolojan, reforma promisă există mai mult ca intenție și ca discurs decât ca schimbare reală”, conform Europa Liberă.
Reforma administrativă, anunțată inițial pentru noiembrie 2025, nu a fost încă adoptată. Premierul Ilie Bolojan anunța la 14 noiembrie că reforma urma să fie adoptată în câteva zile, însă au trecut peste două luni și jumătate fără rezultate concrete. PSD s-a opus constant reducerilor masive de angajați din administrația locală, blocând astfel implementarea planurilor premierului.
Tensiuni în coaliție și în PNL.
Guvernarea lui Ilie Bolojan se desfășoară într-un climat politic tensionat, marcat de conflicte atât în coaliția de guvernare, cât și în interiorul PNL. Luni seara, președintele PNL a primit un vot de încredere de la 47 din cei 50 de lideri ai partidului, însă nu a reușit să obțină majoritatea calificată de două treimi necesară pentru demiterea conducerilor filialelor județene contestatare.
În paralel, PSD amenință constant cu blocarea guvernării dacă reformele nu sunt însoțite de măsuri de relansare economică și pachete de solidaritate cu cei cu venituri mici. „Dacă din punct de vedere constituţional aspectele sunt rezolvate, ar fi o variantă de intrare imediată”, a spus Bolojan despre posibilitatea adoptării reformei prin ordonanță de urgență, sugerând astfel că își păstrează opțiunile deschise pentru a depăși blocajele din coaliție.
Ce urmează pentru Guvernul Bolojan.
Premierul a anunțat că Guvernul a obținut un acord politic în coaliție pentru continuarea reformelor în 2026, atât la nivelul administrației centrale, cât și al celei locale. Printre măsurile deja asumate se numără reducerea cheltuielilor parlamentarilor și diminuarea subvențiilor acordate partidelor politice. „Aceste sacrificii nu sunt făcute pentru un guvern, ci pentru ca România să redevină o țară care să știe să-și folosească banii cu responsabilitate”, a declarat Bolojan.
În perspectivă, Executivul urmează să continue ajustările fiscale și să implementeze reformele structurale amânate, în condițiile în care presiunea socială și tensiunile politice din coaliție rămân ridicate. Succesul acestor măsuri va depinde de capacitatea premierului de a menține coeziunea în guvernare și de a livra rezultate concrete care să compenseze sacrificiile cerute populației în primele șase luni de mandat.






















