Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Parlamentarii PNL Raluca Turcan și Daniel Fenechiu au depus luni un proiect legislativ pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, după amânările repetate ale deciziei privind pensiile magistraților, potrivit Presshub. Proiectul introduce prezenţa obligatorie la plen, sancţiuni financiare pentru absenţe nemotivate şi reguli stricte pentru încetarea mandatului.
Prezență obligatorie și sancțiuni financiare.
Textul propune modificări majore în sensul că prezența tuturor judecătorilor la ședințele de plen ar deveni obligatorie, iar absența ar trebui justificată temeinic, în scris, către președintele Curții. Motivele admise ar fi doar de natură medicală, caz fortuit sau forță majoră.
Proiectul introduce un mecanism de sancționare: diminuarea cu 10% a indemnizației brute pentru fiecare absență considerată nemotivată temeinic. Președintele CCR ar primi atribuția de a verifica temeinicia absențelor și de a aplica aceste sancțiuni financiare, potrivit Ziare.com.
„Niciuna dintre măsurile propuse nu afectează independența judecătorilor Curții Constituționale în exercitarea mandatului și nici inamovibilitatea pe durata acestuia”, a declarat Raluca Turcan, subliniind că scopul este introducerea unor standarde minime de conduită și responsabilitate.
🗞️ Citește și Acestea
Context: blocajul CCR în dosarul pensiilor magistraților.
Inițiativa legislativă vine după ce Curtea Constituțională a amânat pentru a treia oară decizia privind legea pensiilor magistraților, din cauza lipsei de cvorum. Patru judecători – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – nu au participat la ultimele două ședințe din 28 și 29 decembrie 2025, lăsând instituția fără cvorumul necesar de șase din nouă judecători, conform Europa Liberă.
„În ultimii ani, Curtea Constituțională și-a pierdut din credibilitate din cauza suspiciunilor de conflict de interese, a amânărilor nejustificate și a absențelor repetate”, susține Raluca Turcan în expunerea de motive. Parlamentarii PNL acuză un „boicot procedural” care blochează reforme importante și riscă pierderea fondurilor din PNRR în valoare de 231 de milioane de euro.
Încetarea mandatului pentru absențe consecutive.
Proiectul merge mai departe și stabilește că trei absențe consecutive la plen, nemotivate temeinic în scris, pot duce la încetarea mandatului. De asemenea, imposibilitatea exercitării funcției mai mult de 90 de zile devine motiv de pierdere a funcției.
Constatarea încetării mandatului s-ar face de către președintele CCR în unele cazuri, iar în altele ar interveni autoritatea care a numit judecătorul – Camera Deputaților, Senatul sau Președintele României – prin hotărâre sau decret, după caz.
„Situația de la Curtea Constituțională este de neimaginat, blocajul de la CCR nu are suport, nici logic, nici moral”, a declarat Daniel Fenechiu, liderul senatorilor PNL, pentru RFI, subliniind că „ne facem de râs în toată Europa”.
Controversa conflictelor de interese.
Un alt punct al proiectului vizează explicit aparența de imparțialitate. Judecătorilor li se introduce obligația de a se abține și de a formula în scris o declarație de abținere dacă există incompatibilitate sau conflict de interese.
Expunerea de motive dă ca exemplu situația în care judecători beneficiari ai pensiei de serviciu ar participa la decizii privind pensiile de serviciu. Însă logica acestei prevederi ridică probleme, având în vedere că toți judecătorii CCR au pensie de serviciu, iar excluderea lor ar face imposibil cvorumul legal.
Critici și riscuri de politizare.
Dincolo de intenția declarată de a preveni blocajele, proiectul ridică o problemă sensibilă. Legea ar transfera președintelui Curții o putere considerabilă de a filtra justificările și de a aplica sancțiuni financiare, ceea ce poate fi interpretat ca un instrument de disciplinare internă.
Mecanismul încetării mandatului prin intervenția autorității politice care a numit judecătorul riscă să reaprindă tocmai discuția despre politizare pe care inițiatorii spun că vor să o tempereze. Limitarea motivelor acceptate pentru absență la medical, caz fortuit sau forță majoră pare prea rigidă pentru o jurisdicție constituțională.
Proiectul a fost depus cu solicitarea expresă de dezbatere în procedură de urgență, argumentul fiind nevoia de „funcționare optimă” și de soluționare cu celeritate a cauzelor. Următoarea ședință a CCR privind pensiile magistraților este programată pe 16 ianuarie 2026, iar reforma riscă să nu intre în vigoare de la 1 ianuarie, așa cum era prevăzut inițial.
