Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, susține că protestele sindicatelor din sistemul bugetar vizează varianta legii salarizării unitare publicată în luna mai, nu forma revizuită la care ministerul a lucrat ultimele trei luni, potrivit Din3Surse. Ministrul promite „o serie întreagă de surprize plăcute” în noul proiect al legii salarizării.
Diferența de 19 miliarde de lei dintre buget și cererile sindicatelor
Într-o intervenție la Euronews România, Pîslaru a explicat că a negociat cu Comisia Europeană și cu Ministerul Finanțelor o creștere a bugetului alocat reformei salarizării. Prima variantă a proiectului, publicată în mai, prevedea un plus de aproximativ 8 miliarde de lei pentru fondul de salarii din sectorul public, în timp ce solicitările cumulate ale sindicatelor și instituțiilor ajung la aproximativ 27 de miliarde de lei, conform Gandul.ro.
„Solicitările puse cap la cap ale sindicatelor şi instituţiilor erau cam la 27 de miliarde şi noi am plecat, după cum vă aduceţi aminte, cu un acord politic la 8 miliarde”, a declarat Pîslaru, adăugând că diferența l-a determinat să ceară o anvelopă bugetară mai mare.
Ministrul nu a precizat însă suma finală asupra căreia s-ar fi ajuns la un acord cu partenerii europeni.
🗞️ Citește și Acestea
De ce protestează sindicatele: varianta veche, nu cea nouă
Pîslaru a admis că nepublicarea formei actualizate a proiectului alimentează nemulțumirile din sistemul bugetar, în condițiile în care termenul de adoptare al reformei se apropie.
„Ele protestează cu privire la varianta din luna mai, acea variantă de 8 miliarde care a fost publicată pe site”, a explicat ministrul, subliniind că observațiile sindicatelor din ultimele luni au fost analizate și integrate în noul proiect.
Prima formă a legii, prezentată public în luna mai, viza creșterea fondului total de salarii din sectorul public de la aproximativ 166 de miliarde de lei la circa 174 de miliarde de lei, potrivit unei relatări Antena3 CNN. Acea variantă elimina o parte dintre cele peste 150 de sporuri existente în sistem, printre care sporul pentru condiții vătămătoare și indemnizația de hrană.
„Nu va exista nicio persoană care să primească mai puțin”
Una dintre principalele garanții introduse ar urma să fie protejarea, fără limită de timp, a venitului net aflat în prezent în plată. Dacă noua grilă ar genera un salariu mai mic, diferența ar fi acoperită printr-o sumă compensatorie.
„Nu va putea cineva să primească mai puţin în mână, indiferent ce se întâmplă, în noua lege a salarizării”, a declarat Pîslaru, precizând că suma compensatorie este un drept salarial impozitabil, care contribuie inclusiv la pensie.
Potrivit ministrului, protecția venitului net urma inițial să fie limitată la cinci ani, însă această limită ar fi fost eliminată din proiectul actual, astfel încât compensațiile să fie plătite fără termen.
Principiul „la muncă egală, plată egală”
Ministrul a mai explicat că proiectul urmărește evitarea unor noi discrepanțe între angajații aflați deja în sistem și cei care vor ocupa ulterior posturi similare.
„Dacă cineva intră în sistem şi există vreun coleg de-al lui care ar face aceleaşi lucruri, i s-ar echivala veniturile cu cel care este în sistem”, a spus Pîslaru, adăugând că protecția veniturilor se va aplica simetric și noilor angajați.
Ce urmează: Parlamentul, prin inițiativă parlamentară
Declarațiile ministrului au venit în aceeași zi în care conducerea PNL, alături de premierul interimar Ilie Bolojan, a avut consultări cu principalele confederații sindicale. Liberalii au anunțat că vor vota forma proiectului agreată cu Comisia Europeană, reforma salarizării fiind un angajament asumat prin PNRR.
Întrucât Guvernul interimar are atribuții limitate în inițierea de legi, proiectul urmează să fie preluat ca inițiativă parlamentară. Potrivit informațiilor citate de sindicate, Senatul ar putea fi convocat între 27 și 30 iulie pentru dezbatere și vot, deși calendarul nu a fost confirmat oficial de Parlament.
Reforma ar urma să înlocuiască Legea-cadru nr. 153/2017, criticată pentru multitudinea de sporuri și pentru diferențele salariale între angajați cu atribuții similare. Rămâne de văzut dacă noua variantă va reuși să calmeze protestele din educație, sănătate și justiție, sectoare în care nemulțumirile față de grilele salariale au fost cele mai vizibile în ultimele luni.
