Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Dragoș Pîslaru, ministru interimar al Muncii, a explicat de ce noua lege a salarizării unitare nu aduce majorări generalizate pentru toți angajații din sectorul public, ci urmărește în primul rând corectarea inechităților acumulate în sistem, conform Ziarul Profit. Reforma este condiționată de un jalon PNRR în valoare de 770 de milioane de euro.
„Nu poți cu 8 miliarde să crești toată grila salarială”
Într-o sesiune live pe Facebook dedicată răspunsurilor la întrebările publice privind proiectul de lege, ministrul a explicat că bugetul alocat pentru implementarea reformei este de aproximativ 8 miliarde de lei, reprezentând circa 4,7% din actuala masă salarială a sectorului public.
„Trebuie să ținem cont de deficitul bugetar de pe anul 2027 și de deficitul bugetar pe termen mediu și pentru asta a fost calculată această anvelopă financiară de 8 miliarde de lei pe care îi avem la dispoziție pentru implementare”_, a declarat Dragoș Pîslaru.
Ministrul a subliniat că, dat fiind că disponibil este un procent de 4,7%, este imposibil să se majoreze întreaga grilă salarială din sistemul public.
🗞️ Citește și Acestea
„Neavând în vedere că sunt 4,7% ca procente de creștere, în mod evident nu ai posibilitatea cu 4,7% să ai, de fapt, o lege de creșteri salariale. Și asta este foarte important, de menționat încă de la început, că nu poți cu 8 miliarde să crești toată grila salarială”_, a precizat ministrul interimar al Muncii.
Reforma vizează echitatea, nu majorările generalizate
Pîslaru a reiterat că obiectivul central al legii este restabilirea echilibrului dintre categoriile profesionale din sectorul public, nu creșterea uniformă a salariilor.
Proiectul se bazează pe evaluarea a 141 de funcții din sectorul public, realizată încă din 2022, pentru a stabili o ierarhie unitară bazată pe complexitatea muncii.
„Dacă ai un sistem care cumva a devenit inechitabil cu fiecare an care trece, dacă mai dai niște măriri sau niște indexări, inechitățile acestea cresc în sistem”_, a avertizat ministrul.
Ministrul a anunțat și că a documentat o campanie de dezinformare privind efectele legii: peste 50 de site-uri ar fi publicat în mod coordonat informații false, inducând ideea că salariile bugetarilor vor scădea.
România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR
Miza adoptării legii depășește cadrul intern. Reforma salarizării unitare este un jalon asumat prin PNRR, cu termen de îndeplinire 31 august 2026. Dacă legea nu este adoptată până la acea dată, România pierde 770 de milioane de euro din fonduri europene.
„Legea trebuie făcută pentru că avem o condiționare legată de PNRR, adică 770 de milioane de euro pe care îi pierdem”_, a declarat Pîslaru.
Suplimentar, ministrul a avertizat că în lipsa reformei, costurile litigiilor salariale din sistemul public continuă să crească: deja există 7 miliarde de lei de plătit pe hotărâri judecătorești, iar estimările arată că suma poate ajunge la 11 miliarde de lei.
Fără reformă, ciclul electoral va alimenta din nou deficitul
Pîslaru a mai ridicat problema ciclurilor electorale care amplifică sistematic cheltuielile cu salariile din sectorul public.
„În 2028 va fi an electoral și, evident, așa cum vă puteți imagina, va fi o mare presiune pe a se crește salariile”_, a spus ministrul.
Adoptarea reformei prin PNRR ar oferi, potrivit acestuia, o garanție de stabilitate pe 5 ani, până în 2031, prin care modificările să nu poată fi inversate politic.
Noua lege a salarizării ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027 și vizează peste 1,2 milioane de angajați din sectorul public.
–
