Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR, l-a criticat vehement pe secretarul de stat Raed Arafat pentru propunerea de limitare a accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare, trăgând o paralelă cu restricțiile din perioada pandemiei COVID-19. Atacul vine după ce șeful Departamentului pentru Situații de Urgență a solicitat Parlamentului să inițieze un cadru legislativ care să interzică accesul minorilor sub 15-16 ani la platformele sociale, potrivit Europa Liberă.
Propunerea lui Arafat: rețelele sociale, „produse cu risc ridicat”.
Raed Arafat a lansat sâmbătă, 31 ianuarie, un apel public către parlamentari, susținând că rețelele de socializare trebuie tratate ca „produse cu risc ridicat pentru copii și adolescenți”. Șeful DSU a argumentat că platformele digitale folosesc mecanisme sofisticate de manipulare, construite pentru captarea atenției și generarea dependenței.
„Așa cum nu permitem copiilor și adolescenților accesul la tutun, alcool, jocuri de noroc sau filme destinate adulților, trebuie să avem onestitatea să recunoaștem un adevăr incomod: rețelele de socializare sunt produse cu risc ridicat pentru copii și adolescenți”, a declarat Arafat pe Facebook.
Propunerea vine în contextul unor „evenimente extrem de grave care au avut ca principali actori copii și adolescenți”, conform Digi24. Oficialul a menționat exemplul țărilor care au adoptat deja astfel de măsuri: Franța, Australia, Regatul Unit și Norvegia.
🗞️ Citește și Acestea
În Franța, camera inferioară a Parlamentului a votat recent interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale, măsură care urmează să fie validată de Senat și promulgată de președinte.
Reacția dură a lui Piperea: „Pe timpul plandemiei i-a închis în case”.
Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a răspuns prompt și dur la propunerea lui Arafat, comparând-o cu măsurile luate în timpul pandemiei COVID-19. „Ca să îi protejeze de nu se știe ce, Arafat i-a închis în case vreo doi ani pe copii și adolescenți, pe timpul plandemiei. La ‘școala online'”, a scris Piperea pe Facebook.
Criticul continuă enumerând consecințele restricțiilor pandemice: „Când i-a lăsat la școala propriu-zisă, le-a pus ‘pepsiglas’ pe bănci și măști pe figură, i-a distanțat social și i-a supus testelor inutile anti-virus, pe mulți îmbolnăvindu-i de depresie și cauzându-le trauma psihică a pierderii a doi ani de copilărie sau adolescență”.
Europarlamentarul vede în propunerea actuală o extindere a puterii birocratice. „Dacă Arafat, șeful etern al inspectoratului pentru situații de urgență se va ocupa de interzicerea accesului la rețelele de socializare, înseamnă că rețelele și influencerii și reclamele și PR-ul de pe rețele sunt considerate situații de urgență”, susține Piperea.
„Algoritmii și birocrații” versus rolul părinților.
Critica lui Piperea vizează și deplasarea responsabilității de la familie către stat. „Nu se vor mai ocupa de protecția minorilor online părinții, familia și școala, ci algoritmii, inteligența artificială și ‘inteligenții’ birocrați ca Arafat”, a afirmat europarlamentarul AUR.
Cu toate acestea, Piperea recunoaște paradoxul situației: „E fain pentru mine, că poate se întoarce lumea în biblioteci, la radio șanț și socializare naturală, la scrisori scrise olograf, la traiul real, iar nu virtual”. Întrebarea sa retorică rămâne însă: „Dar copiii și adolescenții? Dar sursele de informație și educație care sunt acum substanțial basculate în social media?”
Potrivit Adevărul, Arafat a subliniat că măsura nu reprezintă cenzură, ci protecție: „Este vorba despre protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților”.
Dezbaterea: responsabilitate părintească sau politică publică?
Raed Arafat argumentează că responsabilitatea exclusivă a părinților nu mai este suficientă. „A spune că ‘este doar responsabilitatea părinților’ nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale și interese comerciale uriașe. Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică”, a explicat secretarul de stat.
Oficialul susține că rețelele sociale facilitează fenomene precum cyberbullying, umilirea publică, presiunea socială constantă și comparația toxică. Consecințele pot include anxietate, depresie, izolare socială, tulburări de somn și scăderea performanței școlare.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat recent că și el dorește ca accesul minorilor la rețelele sociale să fie „reglementat și controlat” de autorități și părinți.
Context internațional: tendința de reglementare crește.
Propunerea lui Arafat se înscrie într-o tendință globală de reglementare a accesului minorilor la platformele digitale. Australia a adoptat deja restricții severe, iar Regatul Unit și Norvegia discută măsuri similare. Uniunea Europeană analizează la nivel comunitar această problemă de sănătate publică.
Suporterii măsurii consideră că protejează tinerii de riscurile asociate utilizării platformelor digitale. Criticii avertizează însă asupra dificultăților de implementare și a posibilității ca adolescenții să găsească metode de ocolire a restricțiilor.
Propunerea lui Arafat urmează să fie dezbătută în Parlament, unde va testa apetitul legislatorilor pentru reglementarea mediului digital în numele protecției minorilor.
