Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Un fost judecător al Curții Constituționale a României a provocat o furtună mediatică după ce s-a plâns public că pensia sa de 10.000 de euro pe lună nu ar fi suficientă. Declarațiile vin în contextul în care reforma pensiilor speciale ale magistraților tocmai a fost blocată de instituția la care a lucrat.
Petre Lăzăroiu, fostul judecător CCR în funcție între 2008-2019, numit inițial de Traian Băsescu, a dezvăluit pentru prima dată cuantumul pensiei sale într-o intervenție la B1 TV. Cu o experiență juridică de 41 de ani, magistratul primește o pensie aproape egală cu vechiul său salariu de 12.000 de euro, considerând această situație perfect justificată.
„Nu înțeleg de ce atâta tam-tam„, a declarat Lăzăroiu, subliniind că magistrații au restricții severe în timpul exercitării funcției – nu pot avea afaceri, nu pot deține firme și nici nu pot investi la bursă. Fostul judecător argumentează că aceste limitări justifică nivelul ridicat al veniturilor din magistratură.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Politologul Cristian Preda, prezent în aceeași emisiune, a ironizat situația, relatând ulterior pe Facebook că Lăzăroiu nu a menționat dificultățile din perioada comunistă, ci doar frustrarea că „nu a putut să își facă o firmă„. Declarațiile fostului magistrat au generat indignare pe rețelele sociale, în contextul în care pensia sa echivalează cu aproximativ 20 de salarii medii românești.
🗞️ Citește și Acestea
Momentul ales pentru aceste declarații nu pare întâmplător. Luni, 20 octombrie, CCR a declarat neconstituțională legea prin care Guvernul Ilie Bolojan dorea să reformeze pensiile speciale ale magistraților. Decizia, luată cu 5 voturi din 9, a fost motivată prin lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Lăzăroiu a susținut această decizie, considerând reforma „discriminatorie” pentru că viza doar magistrații și nu toate categoriile cu pensii speciale.
Contextul politic amplifică controversa. România se află în plin proces de consolidare fiscală pentru respectarea angajamentelor din PNRR, iar pensiile speciale reprezintă o povară semnificativă pentru bugetul de stat. În același timp, magistrații invocă independența justiției ca argument principal împotriva oricăror reforme care le-ar reduce privilegiile financiare.
Cazul Lăzăroiu ilustrează perfect paradoxul sistemului de pensii din justiție. În timp ce românii obișnuiți se luptă cu inflația și pensii de doar câteva sute de euro, foștii magistrați beneficiază de pensii care depășesc de zeci de ori venitul mediu național. Această discrepanță alimentează nemulțumirea publică și pune sub semnul întrebării echitatea sistemului.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va relua demersurile pentru reforma pensiilor speciale, de data aceasta respectând toate procedurile legale. Însă episodul recent demonstrează rezistența sistemului judiciar la orice modificare care ar putea afecta privilegiile financiare ale magistraților, chiar și în fața presiunii publice și a necesităților bugetare ale țării.
