Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Un fost magistrat din România încasează lunar cea mai mare pensie specială din sistem: 69.343 de lei brut, din care aproape 70% reprezintă bani din bugetul de stat. Diferența față de contribuțiile efective ridică din nou problema echității în sistemul de pensii, în contextul în care pensia minimă pe țară este de 1.281 de lei.
Datele dezvăluite arată că din cele 69.343 de lei, doar 21.085 de lei provin din contribuțiile efectiv plătite pe parcursul carierei, restul de 48.258 de lei fiind suportați integral de la bugetul de stat. A doua cea mai mare pensie specială ajunge la 63.842 de lei, potrivit Cotidianul. Din această sumă, 10.142 de lei reprezintă anii de contribuție, iar 53.700 de lei sunt bani publici.
Contribuții minime, pensii uriașe.
Pe locul trei în topul pensiilor speciale din Justiție se situează o pensie de 62.783 de lei brut, cu doar 7.055 de lei acumulați din contributivitate, diferența de 55.728 de lei fiind plătită de stat. Situația devine și mai șocantă la a șasea cea mai mare pensie specială, unde contributivitatea este zero lei – toți cei 59.233 de lei provin exclusiv din bugetul de stat.
Conform documentului de la Ministerul Muncii aflat pe masa Curții Constituționale, în 2025 existau 5.789 de pensionari magistrați cu o pensie specială medie de 24.842 de lei lunar, din care doar 7.518 lei reprezintă contribuții efective. Diferența de aproximativ 17.300 de lei este suportată din fonduri publice, potrivit Ziare.com.
🗞️ Citește și Acestea
România a cheltuit 1,7 miliarde de lei pentru pensiile speciale ale magistraților doar în anul 2025, din care peste 86% au provenit direct din bugetul de stat. În ultimii cinci ani, factura totală a ajuns la aproape 7 miliarde de lei, conform analizelor HotNews.ro.
CCR amână din nou reforma pensiilor magistraților.
Curtea Constituțională a României a amânat pentru a patra oară pronunțarea asupra legii de reformare a pensiilor magistraților, noul termen fiind stabilit pentru 11 februarie 2026. Decizia vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis CCR o expertiză contabilă care susține că reforma propusă de guvern ar conduce la „anularea totală a pensiei de serviciu”.
Judecătorii au motivat amânarea prin necesitatea de a studia documentele depuse de ÎCCJ pe 15 ianuarie 2026, printre care o expertiză extrajudiciară și prevederi legale suplimentare. Anterior, pe 28 și 29 decembrie 2025, CCR nu a putut lua o decizie din cauza lipsei cvorumului, după ce patru judecători propuși de PSD au părăsit ședința.
Proiectul guvernului Bolojan prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani și reducerea pensiei de serviciu la maximum 70% din ultima indemnizație netă. Prima formă a legii a fost respinsă de CCR pe 20 octombrie 2025 din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
Ce prevede reforma blocată la CCR.
Reforma pensiilor magistraților, pentru care premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament, propune modificări radicale în sistemul actual. Pensia de serviciu ar reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute încasate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă.
Vechimea minimă necesară pentru pensionare ar crește de la 25 la 35 de ani, iar vârsta de pensionare ar urca gradual până la 65 de ani, implementarea completă fiind programată pentru anul 2042. Conform PNRR, România trebuia să adopte aceste modificări până la finele lui 2024 pentru a primi 231 milioane de euro de la Comisia Europeană.
Experții avertizează că blocajul de la CCR reflectă tensiuni mult mai profunde decât simpla reformă a pensiilor. „Este un blocaj procedural care reflectă mize mult mai mari decât chestiunea concretă. Când forțăm lucrurile, intervenind strategic într-un punct pentru a produce un efect în altul, trebuie să ne așteptăm la o contrareacție”, a declarat Bogdan Iancu, profesor universitar de drept constituțional, pentru Ziare.com.
Între 2021 și 2025, numărul magistraților pensionari a crescut constant, ajungând la aproape 5.800 în prezent, iar cheltuielile statului au urcat de la 1 miliard de lei în 2021 la 1,7 miliarde în 2025. Această creștere agresivă pune presiune pe bugetul de stat în contextul în care pensia medie pe țară este de doar 2.778 de lei, de aproape nouă ori mai mică decât pensia specială medie a magistraților.
Următoarea ședință CCR programată pentru 11 februarie va fi decisivă pentru soarta reformei și pentru îndeplinirea jaloanelor PNRR care condiționează accesarea fondurilor europene.
