Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Peste 30 de parlamentari de la patru partide, dintre care trei aflate la guvernare, susțin un proiect de lege care propune reintroducerea posibilității de construire și punere în funcțiune a noilor termocentrale pe cărbune în România, potrivit Profit.ro. Proiectul introduce excepții largi de la angajamentele de decarbonizare asumate față de Uniunea Europeană.
Textul inițiativei este formulat ambiguu, lăsând deschisă nu doar posibilitatea construirii de noi capacități pe cărbune, ci și menținerea exploatărilor miniere carbonifere existente, aflate în prezent sub calendar de închidere.
Excepții de la angajamentele UE privind decarbonizarea.
În forma actuală, legislația națională în vigoare, OUG nr. 108/2022, care transpune angajamentele României față de UE în materie de decarbonizare, prevede explicit că „se interzice punerea în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă”, conform Gorjeanul.
Draftul de lege introdus în Parlament adaugă o listă extinsă de excepții de la această interdicție, care ar permite autorizarea unor noi centrale pe cărbune în condiții speciale, stabilite prin acte administrative ulterioare. Totodată, proiectul stipulează că „se permite explorarea și exploatarea de lignit, antracit, turbă sau huilă în scop neenergetic” pentru industrii precum cea farmaceutică, medicală, alimentară, textilă, de construcții sau chimică.
🗞️ Citește și Acestea
Noile capacități pe cărbune ar trebui să respecte Best Available Techniques (BAT), definite de Directiva UE privind emisiile industriale drept stadiul cel mai avansat al tehnologiilor capabile să reducă impactul asupra mediului.
Aviz CSAT și regim preferențial pentru noile centrale.
Emiterea licențelor pentru noi capacități pe cărbune ar fi condiționată de obținerea unui aviz conform din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Acest aviz ar urma să fie emis în termen de 30 de zile calendaristice de la solicitare, ceea ce introduce un mecanism accelerat de aprobare pentru investiții cu impact major asupra politicilor energetice.
Noilor centrale nu li s-ar aplica limitările tehnice, financiare și de reglementare impuse capacităților existente aflate în curs de închidere, creând astfel un regim distinct, mai favorabil, pentru proiectele autorizate în baza noilor excepții.
Asociația Patronală Minieră din România (PATROMIN) și-a exprimat sprijinul pentru inițiativă, considerând-o „un pas necesar pentru consolidarea securității energetice naționale”, potrivit Ecopolitic.
Sebastian Burduja, principalul inițiator al proiectului.
Principalul inițiator este fostul ministru PNL al Energiei, Sebastian Burduja, în prezent consilier onorific al premierului Ilie Bolojan. Burduja este și semnatarul expunerii de motive, un document de aproape 50 de pagini, conform Radio Infinit.
Inițiativei i s-au alăturat 28 de parlamentari PNL, cinci de la PSD, unul de la UDMR și un parlamentar AUR, configurând o susținere transpartinică pentru relaxarea actualului cadru de decarbonizare.
Guvernul a modificat în decembrie 2025, prin ordonanță de urgență, legislația privind decarbonizarea după negocieri cu Comisia Europeană pentru amânarea închiderii unor termocentrale pe cărbune. Decizia a venit pe fondul întârzierilor majore ale proiectelor de înlocuire de la Complexul Energetic Oltenia, unde centralele pe gaze menite să substituie capacitățile pe lignit sunt mult în urma calendarului convenit cu Bruxelles-ul.
Liderul sindical Constantin Crețan a criticat proiectul, numindu-l „o gogoașă pesedisto-penelistă” și afirmând că Uniunea Europeană nu ar accepta această inițiativă. Crețan consideră că partidele din coaliție, aflate în declin electoral, ar încerca să obțină capital politic prin acest proiect.
Prin PNRR, România ar trebui să închidă 1.755 MW de termocentrale pe cărbune de la 1 ianuarie 2026, dar Ministerul Energiei insistă pentru renegocierea acestui calendar, invocând lipsa capacităților alternative de producție în bandă.
