Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul demis al lui Ilie Bolojan a repus pe ordinea de zi, în ședința din 8 mai, o ordonanță de urgență adoptată anterior, dar avizată negativ de Consiliul Legislativ. Executivul susține că nu a readoptat actul, ci doar a „luat act” de avizul negativ, potrivit Digi24. Experții juridici și opoziția consideră că această explicație nu acoperă vulnerabilitatea legală majoră pe care o ridică situația.
Ce s-a întâmplat între 4 mai și 8 mai.
OUG în cauză a fost adoptată în ședința din 4 mai, înainte ca Guvernul Bolojan să fie demis prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. Actul a vizat adaptarea cadrului legal pentru investiții rapide în industria de apărare, în contextul programului SAFE, și protejarea activelor unor companii declarate strategice.
Textul a suferit completări chiar în ședința din 4 mai, motivate inclusiv de riscul demiterii guvernului. Altfel spus, executivul a accelerat includerea unor reglementări tocmai pentru că exista posibilitatea pierderii competenței de a adopta ordonanțe de urgență.
Ulterior, Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ. Prin urmare, ordonanța a fost repusă pe ordinea de zi în ședința din 8 mai, după ce Guvernul fusese deja demis.
🗞️ Citește și Acestea
De ce „luarea act” nu rezolvă problema legală.
Executivul invocă art. 43 alin. (1) din HG 561/2009 pentru a susține că repunerea pe ordinea de zi a avut doar rolul de a permite Guvernului să ia act de avizul negativ, fără o nouă adoptare a actului.
Problema este că același art. 43 face parte din mecanismul de finalizare a unui act normativ înainte de semnare, contrasemnare și publicare în Monitorul Oficial — nu dintr-o procedură pur informativă. Dacă avizul negativ nu ar schimba nimic, repunerea pe ordinea de zi ar fi lipsită de orice conținut juridic.
Potrivit art. 45 din același regulament, Secretariatul General al Guvernului definitivează actul adoptat abia după parcurgerea etapei prevăzute la art. 43, apoi îl prezintă spre semnare și transmitere pentru publicare. Prin urmare, ordonanța nu era finalizată procedural la momentul ședinței din 8 mai.
Guvernul demis nu poate emite ordonanțe de urgență.
Codul administrativ este explicit: după adoptarea moțiunii de cenzură, Guvernul intră în regimul interimatului și nu mai poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență, nu poate iniția proiecte de lege și nu poate promova politici noi.
Mai mult, un act normativ nu produce efecte juridice doar prin adoptarea în ședința de guvern. El trebuie semnat, contrasemnat de miniștrii de resort și publicat în Monitorul Oficial. Nepublicarea atrage inexistența actului.
Dacă între adoptare și publicare intervine un aviz negativ care declanșează obligația repunerii pe agenda executivului, problema nu mai este una formală, ci una de competență constituțională.
Contradicția pe care guvernul însuși a creat-o.
Cea mai problematică parte a explicațiilor oficiale vine dintr-un precedent invocat chiar de Executiv. O altă OUG, adoptată în ședința din 5 mai și privind terenurile agricole ale statului, nu va fi publicată în Monitorul Oficial deoarece Consiliul Legislativ a emis aviz negativ după demiterea Guvernului. Executivul admite că acel act trebuie repus pe agenda unui cabinet cu puteri depline.
Dacă același criteriu ar fi aplicat consecvent, și ordonanța repusă pe ordinea de zi din 8 mai ar trebui să aștepte un guvern competent să decidă. Guvernul nu explică convingător de ce cele două situații primesc tratament juridic diferit.
Dosarul OUG rămâne deschis. AUR a sesizat deja Avocatul Poporului în legătură cu această ordonanță, invocând că un guvern demis nu poate emite, sub nicio formă, un act care nu ține de administrarea curentă a treburilor publice, potrivit Digi24. O eventuală sesizare la Curtea Constituțională ar putea tranșa definitiv legalitatea procedurii urmate de Executivul demis.
