Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Parlamentarii din România sunt vizați de o campanie organizată de e-mailuri, prin care persoane necunoscute îi îndeamnă să nu voteze moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR împotriva Guvernului Ilie Bolojan, potrivit Gândul. Votul decisiv este programat pe 5 mai 2026, iar moțiunea a adunat 254 de semnături — cu mult peste pragul de 233 necesar pentru demiterea executivului.
Mii de mesaje identice, de pe adrese diferite
Surse din Parlament confirmă că numeroși aleși au primit zeci, uneori sute, de mesaje electronice cu un conținut aproape identic, trimise de pe adrese diferite. Textul comun al acestor mesaje îndeamnă parlamentarii să voteze „cum le dictează conștiința”, nu conform ordinelor de partid, și pune accent pe stabilitate politică și continuarea direcției pro-europene.
Campania de e-mailuri a apărut după ce Oana Gheorghiu, vicepremier în Guvernul Bolojan, le-a scris personal tuturor parlamentarilor cerându-le să nu voteze moțiunea, o inițiativă care a stârnit reacții dure din opoziție. Ulterior, Gheorghiu a postat ironic pe rețelele sociale că „își cere scuze față de acei parlamentari pe care i-a inoportunit”, avertizând cetățenii să nu le mai scrie aleșilor.
Reacțiile parlamentarilor și calculele politice.
Unii parlamentari din rândul semnatarilor moțiunii au reacționat tranșant la presiunile primite. Conform relatărilor din presă, un ales din tabăra PSD-AUR a declarat că va ține cont de mesajele primite „votând la vedere pentru moțiune și pentru plecarea Guvernului Bolojan”, conform Digi24.
🗞️ Citește și Acestea
Contextul este unul tensionat. PSD, AUR și PACE–Întâi România au decis ca parlamentarii lor să voteze cu bilele la vedere, pentru a evita eventuale defecțiuni de ultim moment, în condițiile în care tabăra pro-Bolojan încearcă să convingă individual mai mulți aleși din grupurile POT, PACE și neafiliați să nu voteze moțiunea.
Campania, semn al disperării sau al mobilizării civice?
Originea reală a valului de e-mailuri rămâne neclară. Conținutul aproape identic al mesajelor, trimise de pe adrese diferite, sugerează o acțiune coordonată, nu o reacție spontană a cetățenilor. Experții în comunicare politică observă că o astfel de operațiune poate fi contraproductivă, dacă parlamentarii o percep ca pe o presiune artificială, nu ca pe o expresie autentică a voinței electoratelor lor.
Moțiunea de cenzură, intitulată „STOP Planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost citită în plenul reunit al Parlamentului pe 29 aprilie 2026 și vizează, printre altele, planurile de listare la bursă a unor companii strategice de stat.
Votul din 5 mai 2026 va stabili dacă Guvernul Bolojan supraviețuiește sau dacă România intră într-o nouă perioadă de negocieri pentru formarea unui cabinet.
