Sute de pasageri aflați la bordul unei aeronave Wizz Air au trăit momente de nesiguranță în urmă cu o lună și jumătate, când avionul lor nu a putut ateriza pe Aeroportul Internațional Cluj-Napoca din cauza unui incident fără precedent în aviația românească: controlorul de trafic responsabil de autorizările de aterizare adormise în timpul serviciului.
Incidentul, ținut secret până acum și confirmat oficial de ROMATSA, s-a petrecut într-o noapte când un singur controlor de trafic aerian era responsabil de dirijarea zborurilor pe aeroportul clujean. Cei doi colegi ai săi se aflau în pauza reglementară, lăsându-l singur la comandă într-un moment critic.
Comunicarea întreruptă în momentul cel mai important
Aeronava se afla în faza finală de apropiere, când echipajul a fost transferat de pe frecvența „Approach” de la București pe cea a Turnului de Control Cluj. Însă răspunsul pe care piloții îl așteptau nu a venit niciodată. În cabina de pilotaj s-a instalat confuzia când au observat că nici măcar luminile de ghidaj de pe pistă nu erau aprinse.
Conform surselor din aviația românească, citate de Gândul.ro, situația a devenit critică. Fără autorizarea de aterizare și fără comunicare cu turnul de control, aeronava a fost nevoită să intre în manevra de „holding” – o procedură prin care avionul efectuează manevre circulare într-o zonă desemnată, așteptând instrucțiuni.
Pentru următoarele 20 de minute, sute de pasageri au survolat aeroportul clujean, fără să știe ce se întâmplă. Echipajul a raportat situația centrului de control de la București, care a încercat să contacteze turnul din Cluj. Abia după multiple tentative, controlorul a fost trezit prin telefon, comunicarea radio a fost restabilită, iar luminile pistei au fost în sfârșit aprinse.
🗞️ Citește și Acestea
ROMATSA recunoaște erorile sistemice
Într-un răspuns oficial transmis presei, ROMATSA a confirmat incidentul, dar a încercat să minimizeze gravitatea situației. „Pe parcursul unei apropieri la Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, echipajul unei aeronave a decis întreruperea procedurii de aterizare, revenind ulterior pentru o a doua apropiere și aterizând în deplină siguranță după 11 minute”, se arată în comunicatul oficial.
Totuși, analiza internă realizată de autoritate a identificat cauzele reale: „experiența redusă a controlorului și oboseala acumulată”. Aceasta ridică întrebări serioase despre programul de lucru și nivelul de pregătire al personalului responsabil de siguranța aviației civile.
În urma incidentului, ROMATSA susține că a implementat „măsuri suplimentare, inclusiv reinstruirea personalului și monitorizarea atentă a programului de lucru”. Autoritatea Aeronautică Civilă Română a declanșat o investigație separată pentru a evalua circumstanțele exacte și a stabili responsabilitățile.
Vulnerabilitățile unui sistem critic
Specialiștii în aviație avertizează că incidentul evidențiază vulnerabilități grave în sistemul de control al traficului aerian românesc. Dependența de un singur operator uman în momente critice creează riscuri inacceptabile pentru siguranța aviației.
„Astfel de incidente POT duce la catastrofe”, au declarat surse din aviația românească pentru Gândul. „Se putea ajunge la o tragedie dacă aeronava se afla într-o situație în care trebuia să aterizeze de urgență.”
Scenariul cel mai îngrijorător ar fi fost unul în care aeronava se confrunta cu o defecțiune tehnică sau cu o urgență medicală la bord. În asemenea situații, fiecare secundă contează, iar blocajul de 20 de minute în comunicare ar fi putut avea consecințe dramatice.
Întrebări fără răspuns
Deși incidentul s-a încheiat fără victime, el ridică întrebări fundamentale despre standardele de siguranță din aviația românească. De ce un singur controlor poate bloca complet operațiunile unui aeroport internațional? Ce sisteme de backup există pentru astfel de situații? Cum se monitorizează starea de alertă a controlorilor în timpul serviciului?
Mai mult, faptul că incidentul a fost ținut secret timp de o lună și jumătate demonstrează o lipsă de transparență care nu face decât să amplifice îngrijorările. Într-un domeniu în care siguranța este prioritatea absolută, orice incident cu potențial de tragedie trebuie analizat public și transparent.
Pasagerii din acea noapte au aterizat în siguranță, probabil fără să știe cât de aproape au fost de o situație cu adevărat periculoasă. Dar pentru sistemul aviației românești, acest incident reprezintă un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat. Oboseala unui om nu ar trebui să pună niciodată în pericol viețile a sute de oameni care au încrederea că vor ajunge în siguranță la destinație.
