Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a susținut marți, la Palatul Victoria, necesitatea adoptării unui nou model economic pentru România, bazat pe competitivitate și inovare. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii „România: creștere economică bazată pe competitivitate”, organizată de Guvern în parteneriat cu Grupul Băncii Mondiale, conform Digi24.
Critica modelului economic actual.
Viceprim-ministrul a argumentat că actualul model de creștere economică, bazat pe costuri competitive ale forței de muncă și consum intern puternic, se apropie de limitele sale. „Ceva timp, România a urmat un model care a generat rezultate – costurile forţei de muncă competitive şi consum intern puternic. Dar acest model, în momentul de faţă, se apropie de limitele sale”, a declarat Gheorghiu.
Pentru a evita ceea ce economiștii numesc capcana venitului mediu, România trebuie să accelereze atât convergenţa salariilor, cât şi creşterea productivităţii. „Dacă vrem să evităm stagnarea la nivelul convergenţei reale, adică capcana venitului mediu, trebuie să mergem mai departe, trebuie să facem o schimbare bazată pe competitivitate, inovare, care nu mai este opţională”, a subliniat vicepremierul.
Companiile de stat, problema centrală a reformei.
Gheorghiu a plasat reformarea întreprinderilor de stat în centrul noului model economic, afirmând că noțiunea de competitivitate presupune nu doar cercetare și tehnologie, ci și disciplină economică, instituții funcționale și companii performante. „Nu putem vorbi cu credibilitate despre o creştere inteligentă atât timp cât întreprinderile publice generează pierderi cronice, nu creează valoare şi funcţionează fără vreo guvernanţă profesională”, a avertizat ea.
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit Jurnalul, România are peste 1.500 de companii de stat, iar 83 dintre ele concentrează pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. Vicepremierul a evidențiat că guvernanţa reală, selectarea profesională şi transparentă a consiliilor directoare, răspunderea managerilor şi disciplina financiară nu sunt detalii tehnice, ci condiţii cheie pentru competitivitate, sustenabilitate bugetară şi încrederea publicului.
Rețeta tranziției economice de succes.
Gheorghiu a detaliat și elementele care ar trebui să însoțească o tranziţie economică de succes, arătând că aceasta trebuie să fie orientată spre crearea de noi activităţi şi companii capabile să înlocuiască sectoarele neviabile. „Tranziţiile de succes sunt dinamice – crearea de noi activităţi şi de noi companii care înlocuiesc ce nu mai este viabil, adaptându-se în acelaşi timp la contextul din jurul nostru”, a explicat ea.
Țările care au trecut rapid de la venituri medii la venituri mari au protejat antreprenoriatul, au disciplinat veniturile legate de performanţă, au dezvoltat capitalul uman și recompense pe baza meritelor, și s-au folosit de momentele de presiune pentru a reforma instituţiile şi politicile publice care nu mai corespundeau scopului iniţial.
Importanța reformei pentru consolidarea fiscală.
În context, viceprim-ministrul a arătat că România trebuie să valorifice la maximum cadrul instituţional şi financiar al Uniunii Europene, inclusiv viitorul Fond de competitivitate european. „Dar finanţarea de una singură nu generează productivitate. Ce contează este un mediu favorizant, un sector privat dinamic şi reguli stabile, predictibile, o administraţie bazată pe merit şi un stat care să acţioneze ca un acţionar responsabil, nu ca un manager pasiv sau inconsecvent”, a explicat vicepremierul.
Parteneriatul cu Banca Mondială, inclusiv prin mecanisme de împrumuturi pentru dezvoltare de politici, implică reforme structurale, sustenabilitate fiscală şi o creştere generată de sectorul privat. În final, Gheorghiu a subliniat că reforma întreprinderilor de stat este esenţială inclusiv pentru consolidarea spaţiului fiscal: „Fiecare leu irosit este un leu care n-a fost investit în infrastructuri de educaţie sau sănătate. Întreprinderile de stat trebuie să devină parte a soluţiei, nu a problemei”.
Potrivit Europa Liberă, prima etapă a restructurării companiilor de stat – numirea unor șefi prin concurs, după criterii apolitice – trebuie încheiată până pe 31 martie 2026, iar până în august același an, Guvernul speră să aibă planurile de restructurare măcar pentru trei mari companii din cele 22 selectate să fie reformate.
