Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a publicat sâmbătă, 16 mai, un mesaj amplu pe rețelele sociale prin care acuză că trusturi de presă precum Antena 3, Realitatea Plus și Gândul ar fi primit bani de la PSD pentru a derula campanii de denigrare la adresa sa, în contextul scandalului legat de relația sa cu grupul Schwartz, proprietarul Kaufland în România, potrivit Digi24.
Acuzații grave: presă plătită de PSD pentru campanii politice.
Oana Gheorghiu susține că mecanismul este sistematic: partidul folosește bani publici pentru a finanța publicații care declanșează campanii împotriva persoanelor incomode.
„Partidul primește bani publici și îi folosește pentru a plăti presă: Antena3, Realitatea, Gândul — trusturi care declanșează campanii de denigrare exact când cineva devine incomod”, a scris vicepremierul în postarea sa de pe Facebook.
Ea susține că scopul acestor campanii nu este în primul rând să o discrediteze pe ea, ci să descurajeze oamenii integri din afara sistemului politic tradițional să se mai implice în viața publică.
🗞️ Citește și Acestea
Contextul scandalului: un email și o întâlnire publică.
Vicepremierul a prezentat faptele din perspectiva sa. Pe 19-20 ianuarie 2026, a avut loc la Guvern o întâlnire publică, înregistrată oficial, între reprezentanți ai grupului Schwartz și instituții ale statului implicate în digitalizare — ADR, MAI, STS, SRI, MAPN, MEDAT.
Oana Gheorghiu a participat la deschidere, circa o oră, restul discuțiilor fiind tehnice. Pe 12 februarie, a trimis un email participanților pentru a afla concluziile întâlnirii.
„Un email în care cer informații despre o întâlnire publică și transparentă. Atât”, a explicat vicepremierul.
Ea susține că fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României, Dragoș Vlad, a primit acel email în februarie fără să ridice nicio obiecție, dar a ales să contacteze presa abia trei luni mai târziu, după ce a fost demis din funcție. Scandalul are și o dimensiune mai complexă: potrivit HotNews, experți în guvernanță publică consideră că demersul, chiar dacă nu reprezintă trafic de influență, ilustrează probleme de funcționare în Executiv.
Replică în scandalul privind donația Kaufland.
Oana Gheorghiu a abordat și un alt element al atacurilor la adresa sa: donația de 250.000 de euro realizată de Kaufland — parte a grupului Schwartz — în 2021.
Ea a precizat că această donație a fost făcută în contextul incendiului de la secția ATI a spitalului din Piatra Neamț, care a ucis 15 oameni, și a contribuit la reconstruirea secției respective pentru un județ întreg rămas fără terapie intensivă.
„Spitalul funcționează. Încă salvează oameni. Sunt recunoscătoare și o voi spune oricând”, a scris vicepremierul.
Un mesaj cu miză politică dincolo de apărarea personală.
Mesajul Oanei Gheorghiu depășește cadrul unei simple apărări personale. Ea trasează o linie de demarcație clară între ceea ce consideră că sunt atacuri orchestrate politic și activitatea sa de funcționar public.
„Nu m-am plimbat cu jeturi private. Nu mi-am ascuns ceasurile de presă. Nu mi-am pus oameni prin CA-uri. Am trimis un email ca să cer informații despre întâlniri publice”, a concluzionat vicepremierul.
Scandalul ilustrează tensiunile profunde din viața politică românească: în ce măsură oamenii din afara sistemului politic clasic pot funcționa în structuri guvernamentale fără a fi expuși unor campanii de discreditare. Evoluția acestui dosar va fi urmărită cu atenție.
