Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a lansat vineri o propunere cu implicații majore pentru sistemul juridic românesc: includerea securității naționale în așa-numitul „bloc de constituționalitate„, o mișcare care ar putea redefini echilibrul între libertatea individuală și siguranța statului.
Declarația magistratului a fost făcută în cadrul mesei rotunde anuale organizate de Asociația Română de Drept Constituțional, intitulată „Securitatea și Constituția – Dimensiuni juridice naționale, europene și internaționale„, conform informațiilor publicate de Stiripesurse.ro.
Redefinirea conceptului de securitate
Tănăsescu a explicat că securitatea națională a evoluat mult dincolo de înțelesul tradițional militar, extinzându-se asupra domeniilor economice, financiare, cibernetice, de sănătate publică și mediu. „Conceptul de securitate nu mai este de mult doar o problemă a ‘sabiei și scutului‘”, a subliniat președinta CCR, potrivit relatărilor din presa centrală, inclusiv ziare.com.
Această evoluție reflectă realitățile contemporane în care amenințările la adresa siguranței naționale nu mai provin exclusiv din surse militare convenționale, ci din multiple domenii interconectate.
Constituționalizarea securității: Un proces în desfășurare
Deși Constituția actuală nu definește exhaustiv noțiunea de „securitate națională„, aceasta o proiectează în mai multe planuri: ca valoare fundamentală care susține ordinea constituțională, ca motiv legal pentru restrângerea exercițiului unor drepturi și ca infrastructură instituțională.
🗞️ Citește și Acestea
Acest lucru explică, potrivit Tănăsescu, de ce se vorbește tot mai mult despre constituționalizarea noțiunii de securitate națională și includerea acesteia în blocul de constituționalitate.
Echilibrul delicat dintre libertate și securitate
Președinta CCR a avertizat asupra pericolelor unei abordări dezechilibrate, folosind o formulă memorabilă: „Securitatea fără libertate este tiranie, iar libertatea fără securitate este haos„.
În viziunea acesteia, protecția statului și protecția drepturilor nu sunt antagonice, ci complementare într-un sistem democratic funcțional. Statul își îndeplinește rolul de protector al drepturilor prin menținerea ordinii constituționale, iar această ordine protejează securitatea prin impunerea legalității și proporționalității măsurilor.
Jurisprudența CCR și securitatea cibernetică
Tănăsescu a menționat că prin decizia 70/2023 privind legea securității și apărării cibernetice, CCR a confirmat că domeniul cibernetic este intrinsec legat de securitatea națională modernă. Această decizie a stabilit că, deși flexibilitatea termenilor este necesară datorită dinamicii tehnologice, aceasta nu elimină exigențele legalității și protecției drepturilor.
Implicații și perspective
Propunerea de includere a securității naționale în blocul de constituționalitate ar putea avea consecințe profunde asupra sistemului juridic românesc. Un astfel de demers ar conferi securității naționale un statut constitutional consolidat, facilitând o abordare mai coerentă a provocărilor contemporane de securitate.
Totodată, această evoluție ridică întrebări importante despre modul în care va fi menținut echilibrul dintre imperativele de securitate și respectarea drepturilor fundamentale. Tănăsescu a sugerat necesitatea unui „pact pentru securitatea constituțională” care să asigure că Constituția rămâne instrumentul prin care România evită extremele tiraniei și haosului.
Această propunere intervine într-un context global în care națiunile se confruntă cu amenințări de securitate din ce în ce mai complexe și interdisciplinare, de la atacurile cibernetice la provocările legate de sănătatea publică și schimbările climatice.
