Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan a participat, în regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk, la primul Summit pentru Integrare Carpatică, organizat la invitația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Veridica.ro. Șeful statului a cerut o colaborare mai strânsă între țările străbătute de Munții Carpați pentru infrastructură și conexiuni transfrontaliere.
Ce este Inițiativa pentru Integrare Carpatică
Noul format regional, cunoscut și sub numele de „Carpathian 8”, își propune să lege mai bine țările din lanțul carpatic, printr-o abordare comună pe teme de infrastructură, energie, turism și protecția mediului. Ucraina a găzduit ediția inaugurală a summitului, iar România, care adăpostește jumătate din lanțul muntos, a fost prezentă la nivel de șef de stat.
Formatul se adaugă mecanismelor regionale deja existente, fără să le înlocuiască, potrivit mesajului transmis chiar de Nicușor Dan după eveniment.
Mesajul lui Nicușor Dan: drumuri, energie și turism
Președintele a detaliat, într-o postare publică, prioritățile pe care le vede pentru acest format regional. „Țările carpatice trebuie să colaboreze mai bine”, a scris Nicușor Dan, potrivit StiriPeSurse.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Șeful statului a enumerat domeniile pe care le consideră prioritare: construirea de drumuri și puncte de trecere a frontierei, consolidarea conexiunilor energetice, promovarea turismului și a schimburilor economice și culturale, protejarea naturii și atragerea de investiții. A adăugat că investițiile ar trebui gândite astfel încât să ajungă efectiv la comunitățile locale, nu doar la nivel declarativ.
Nicușor Dan a mai punctat trei direcții pe care România le consideră relevante pentru acest format: tehnologiile informaționale avansate, protecția civilă și pregătirea pentru dezastre naturale, precum și consolidarea rezilienței generale a regiunii. A subliniat și dimensiunea etnică și lingvistică a spațiului carpatic, ca zonă în care protejarea drepturilor minorităților naționale ar trebui să rămână o prioritate comună.
Un summit folosit și pentru alte anunțuri
Prezența la Ivano-Frankivsk nu a fost singurul subiect abordat de președinte în cursul vizitei. Tot din Ucraina, Nicușor Dan a confirmat calendarul pentru desemnarea oficială a lui Siegfried Mureșan ca premier, precizând că decretul urmează să fie semnat sâmbătă, la Bistrița.
Președintele a fost întrebat și dacă intenționează să activeze articolul 4 din Tratatul NATO, în cazul unui nou incident cu drone la granița României. Nicușor Dan a evitat un răspuns direct, menționând doar că țara a înregistrat progrese atât pe detectare, cât și pe componenta de reacție.
Alegerea momentului nu este întâmplătoare. România s-a confruntat, în ultimul an, cu mai multe incidente legate de drone apărute în spațiul aerian sau la frontiera cu Ucraina, iar întrebarea despre articolul 4 din Tratatul NATO arată că subiectul securității rămâne, pentru presa prezentă la eveniment, la fel de important ca agenda declarată a summitului.
Rolul special al României în lanțul carpatic
Munții Carpați traversează opt state, de la Cehia și Slovacia, prin Polonia și Ucraina, până în România și Serbia. România adăpostește însă cea mai întinsă porțiune a lanțului muntos dintre toate aceste țări, ceea ce explică de ce Nicușor Dan a insistat, în mesajul său, asupra responsabilității pe care o are țara noastră în cadrul noului format.
Zona carpatică rămâne, în multe segmente transfrontaliere, una dintre cele mai slab conectate regiuni ale Uniunii Europene, cu drumuri insuficiente între comunitățile de o parte și de alta a graniței și cu puncte de trecere puține raportat la lungimea frontierelor comune. Exact aceste lipsuri sunt vizate de prioritățile enumerate de președinte: drumuri, puncte de trecere și conexiuni energetice.
De ce contează participarea românească la acest format
România se află într-o poziție specială în cadrul acestei inițiative, ca stat care găzduiește cea mai mare parte a lanțului carpatic și care are, în același timp, graniță directă cu Ucraina. Participarea la un format lansat de Kiev, într-un moment în care războiul continuă la granița estică, are și o dimensiune de solidaritate regională, dincolo de componenta strict administrativă legată de drumuri sau rețele energetice.
Deocamdată, summitul de la Ivano-Frankivsk a rămas la nivelul declarațiilor de principiu, fără un calendar concret de proiecte comune sau finanțare dedicată. Rămâne de văzut dacă întâlnirile viitoare ale Inițiativei pentru Integrare Carpatică vor produce și angajamente cu termene și sume alocate, nu doar direcții generale de colaborare.
