Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Nominalizarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru a ajuns și în presa internațională, care leagă decizia de criza politică prelungită din România, potrivit Digi24. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul PNL, în vârstă de 44 de ani, după o rundă de consultări la Palatul Cotroceni.
Ce scrie Reuters despre miza economică a nominalizării
Agenția britanică Reuters pune accent pe faptul că Mureșan preia mandatul fără o majoritate parlamentară clară, într-un moment în care criza politică pune presiune pe ratingul de investiții al țării. Premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a alcătui lista unui guvern, înainte de a cere Parlamentului votul de încredere.
Reuters amintește că președintele a mai făcut anterior două nominalizări eșuate: consilierul său Eugen Tomac, retras înainte de votul din Parlament, și liberalul Adrian Veștea, care nu a strâns voturile necesare. Agenția citează și un avertisment al șefului statului: „am observat mai multă preocupare electorală din partea partidelor politice decât pentru interesul național”, a spus Nicușor Dan după consultări.
Un element pe care Reuters îl leagă direct de miza economică este calendarul agențiilor de rating. România a evitat în luna iulie o retrogradare a ratingului suveran de la ultima treaptă a categoriei „investment grade”, iar Standard & Poor’s are programată o nouă revizuire pentru 2 octombrie. Fitch și Moody’s au subliniat, potrivit agenției, că depășirea fragmentării politice și adoptarea bugetului pentru 2027 sunt esențiale pentru reducerea deficitului bugetar, cel mai mare din Uniunea Europeană.
🗞️ Citește și Acestea
Profilul lui Mureșan, în atenția agenției ruse TASS
Agenția de presă a statului rus, TASS, a alocat un spațiu amplu biografiei lui Siegfried Mureșan, insistând asupra legăturilor sale cu Germania. Agenția amintește că premierul desemnat s-a născut din tată român și mamă germană, a studiat la Academia de Științe Economice din București și apoi la Universitatea Humboldt din Berlin, unde a obținut o bursă.
TASS reconstituie și traseul politic al europarlamentarului: consilier al unui deputat german, apoi angajat al Partidului Popular European, ales pentru prima dată eurodeputat în 2014 și realeges de două ori, în 2019 și 2024. Agenția rusă contextualizează nominalizarea printr-o descriere detaliată a crizei guvernamentale din România, care durează de aproape cinci luni, de la retragerea miniștrilor PSD din guvernul condus atunci de Ilie Bolojan.
Ce mai notează agențiile chineză și turcă
Agenția chineză Xinhua a relatat nominalizarea printr-o știre succintă, citând postarea de pe Facebook prin care Mureșan a acceptat propunerea președintelui. Agenția de stat turcă Anadolu a preluat, la rândul ei, relatările din presa română, menționând că nominalizarea a venit după consultările de la Palatul Cotroceni și că Dan s-a declarat convins că România va rămâne pe „calea pro-occidentală”.
Un unghi comun tuturor agențiilor citate este avertismentul privind alternativa politică în cazul unor eventuale alegeri anticipate. Analiștii citați de Reuters susțin că un asemenea scenariu ar avantaja Alianța pentru Unirea Românilor, formațiune de extremă dreapta aflată în opoziție, care conduce în prezent sondajele de opinie cu un avans de două cifre.
De ce contează atenția presei străine pentru guvernarea de la București
Interesul agențiilor internaționale pentru o nominalizare de prim-ministru dintr-un stat membru UE nu este întâmplător: criza guvernamentală românească se prelungește de aproape cinci luni, de la moțiunea de cenzură care a doborât guvernul condus de Ilie Bolojan, la începutul lunii mai. Următoarele alegeri parlamentare programate sunt abia în 2028, iar România nu a organizat niciodată alegeri anticipate, deși președintele Dan a declarat recent că nu mai exclude complet această variantă.
Atenția internațională amplifică și miza financiară a momentului: capacitatea coaliției de a forma un guvern funcțional este urmărită direct de agențiile de rating, într-un context în care România are cel mai mare deficit bugetar din blocul comunitar.
Rămâne de văzut dacă Mureșan va reuși, în cele 10 zile pe care le are la dispoziție, să adune cele 233 de voturi necesare într-un Parlament în care nici coaliția de centru-dreapta, nici PSD nu dispun singure de o majoritate.
