Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan a avertizat că riscul de retrogradare a României în categoria „junk” nu vine din situația financiară a țării, ci din instabilitatea politică prelungită, într-un interviu acordat Euronews România, potrivit Antena3 CNN. Declarațiile vin înaintea următoarei evaluări programate de agenția S&P Global Ratings.
Șeful statului a susținut că, în acest moment, nu există riscul unei intervenții a Fondului Monetar Internațional pentru corectarea finanțelor publice, spre deosebire de perioada de acum un an, când o asemenea variantă era discutată public.
România a rămas la un pas de categoria speculativă
S&P menține în prezent România la ratingul „BBB-”, ultimul nivel recomandat investițiilor, cu perspectivă negativă. O eventuală coborâre cu o singură treaptă ar trimite țara în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”.
Următoarea evaluare programată de agenție pentru România urmează să fie publicată pe 2 octombrie 2026. S&P a indicat anterior incertitudinea politică și riscurile privind continuarea consolidării fiscale printre principalele vulnerabilități urmărite pentru România.
🗞️ Citește și Acestea
Și celelalte două mari agenții de rating, Fitch și Moody’s, au menținut țara, în cursul verii, în categoria recomandată investițiilor, dar tot cu perspectivă negativă, semnalând aceleași riscuri legate de instabilitatea politică și de lipsa de claritate privind strategia fiscală de după 2026.
„Situația financiară este mult mai bună”
Nicușor Dan a susținut că finanțele publice ale României arată în prezent mai bine decât acum un an, pe baza discuțiilor purtate cu reprezentanți ai mediului financiar și ai unor fonduri de investiții care cumpără titluri de stat românești.
„Riscul de junk vine din incertitudinea politică, nu din situația financiară”, a declarat președintele, potrivit Mediafax.ro.
Președintele a legat explicit singurul risc real de retrogradare de lipsa unui Guvern cu puteri depline și de incertitudinea privind viitoarea majoritate parlamentară, exprimându-și speranța că blocajul politic se va încheia în perioada următoare.
Nicușor Dan: „Oamenii au dreptate”
Întrebat despre nemulțumirea populației legată de scăderea puterii de cumpărare, șeful statului a admis că românii au dreptate atunci când reclamă un dezechilibru între sacrificiile cerute cetățenilor și ritmul în care statul și-a redus propriile cheltuieli.
„Oamenii au dreptate”, a recunoscut Nicușor Dan, adăugând că tăierile obligatorii din bugetul statului nu au fost făcute în paralel cu prețul plătit de populație prin scăderea nivelului de trai și a puterii de cumpărare, în perioada de consolidare fiscală parcursă de România.
Ce ar însemna concret o retrogradare pentru economie
O eventuală coborâre a ratingului de țară nu ar declanșa automat o criză financiară, dar ar putea crește costurile la care statul român se împrumută pe piețele internaționale și ar putea reduce interesul unor investitori instituționali pentru titlurile de stat românești.
Aceste costuri suplimentare ajung, de regulă, în economia reală prin dobânzi mai mari la creditele bancare, printr-o reducere a investițiilor private și prin presiuni suplimentare asupra bugetului public, într-un moment în care România încearcă deja să reducă deficitul bugetar față de nivelurile din ultimii ani.
Bugetul pentru 2027, testul real pentru viitorul Guvern
Președintele a atras atenția că viitorul Executiv va avea la dispoziție foarte puțin timp pentru a elabora bugetul anului 2027 și pentru a demonstra Comisiei Europene și investitorilor că țara își respectă angajamentele asumate privind ținta de deficit bugetar.
El s-a declarat convins că noul Cabinet va respecta acest angajament, susținând că liderii politici cu care a discutat în perioada recentă și-au asumat continuarea consolidării fiscale, indiferent de configurația finală a coaliției de guvernare.
Guvern înaintea verdictului S&P, un obiectiv incert
Întrebat dacă România ar trebui să aibă un Guvern învestit înainte de evaluarea S&P din octombrie, președintele a răspuns că aceasta este și dorința sa, dar a subliniat că desemnarea unui candidat la funcția de premier nu garantează automat formarea rapidă a unui nou Cabinet, întrucât este nevoie și de o majoritate parlamentară care să voteze programul de guvernare.
România este condusă în prezent de un Guvern demis după adoptarea moțiunii de cenzură din 5 mai, iar prelungirea blocajului politic riscă să lase noului Executiv un interval extrem de scurt pentru negocierea bugetului pe 2027 și pentru transmiterea unui semnal de stabilitate către agențiile de rating și investitorii care finanțează datoria publică românească.
