Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan s-a declarat de acord cu limitarea mandatelor șefilor serviciilor de informații, deși a criticat dur investigația Recorder despre trecutul șefului SPP, Lucian Pahonțu, pe care a numit-o „tendențios și neserios”, potrivit HotNews.ro. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Euronews România, în marja Summitului European dedicat Regiunii Arctice din Finlanda.
Întrebat despre dezvăluirile privind activitatea lui Pahonțu în timpul Revoluției din decembrie 1989, șeful statului a recunoscut mai întâi că statul român nu a reușit să stabilească responsabilitățile pentru victimele acelor zile, calificând subiectul drept o rană nevindecată a societății românești.
Nicușor Dan respinge acuzațiile din investigația Recorder
Președintele a considerat că materialul publicat de Recorder la finalul lunii august nu a demonstrat ceea ce pretindea. El a criticat inclusiv modul în care a fost construit articolul, pornind de la o fotografie făcută la Bruxelles, în care apărea alături de Pahonțu și mai mulți europarlamentari.
Investigația Recorder susține că Lucian Pahonțu ar fi făcut parte, în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, dintr-o unitate aflată în zona baricadei de la Intercontinental, și prezintă informații și despre activitatea sa din timpul Mineriadei din iunie 1990. Pahonțu a respins acuzațiile și a susținut că nu a fost implicat în acte de violență împotriva manifestanților.
🗞️ Citește și Acestea
Nicușor Dan a insistat că o acuzație de o asemenea gravitate trebuie susținută cu probe concludente. „Fiind o acuzație așa de serioasă, ea trebuie probată, și în opinia mea ea nu a fost probată”, a spus președintele, potrivit G4Media.ro.
Șeful statului a respins și ideea că ar încerca să îl protejeze pe Pahonțu, subliniind că nu are nicio obligație personală față de acesta, dar că încearcă să fie echilibrat cu toți oficialii cu care interacționează instituțional.
Nicușor Dan: mandatele limitate nu rezolvă lipsa controlului civil
Discuția a continuat cu tema limitării mandatelor conducerilor din serviciile de informații, un subiect readus recent în atenția publică de mai multe inițiative parlamentare. Întrebat direct dacă ar susține o asemenea măsură, președintele a fost tranșant.
„Desigur, da. Dacă va ajunge această propunere la mine, voi fi de acord”, a declarat Nicușor Dan, conform Digi24.ro.
Președintele a atras însă atenția că simpla limitare a mandatelor nu rezolvă, în opinia sa, problema de fond. El a amintit că România a mai avut directori de servicii cu mandate de 5, 7 sau chiar 8 ani, fără ca țara să fi avut, în tot acest timp, un control civil real asupra activității instituțiilor de securitate națională.
Miza reală, spune el, este echilibrul dintre eficiența serviciilor, care lucrează în bună parte pe informații secrete, și garanția că reprezentanții politici ai societății se asigură că nu sunt depășite liniile democratice. Pentru asta, Nicușor Dan a cerut și schimbarea legilor securității naționale, adoptate încă din 1991.
Ce propun partidele în Parlament
Subiectul limitării mandatelor nu este nou în dezbaterea publică, dar a căpătat relevanță directă în contextul controversei legate de Pahonțu, care conduce SPP din decembrie 2005, fiind unul dintre cei mai longevivi șefi de instituții din sistemul de securitate românesc.
Alianța pentru Unirea Românilor a depus deja în Parlament un proiect legislativ prin care propune ca directorii SRI, SIE, SPP, DGPI, DGIA și STS să poată exercita mandate de câte cinci ani, cu maximum două mandate pe persoană, potrivit Aradon.ro. Există și alte variante aflate în dezbatere, inclusiv una care propune mandate de patru ani, cu o singură posibilitate de reînnoire.
Aplicarea efectivă a unei asemenea legi asupra actualilor șefi de instituții va depinde de forma finală a proiectului adoptat și de regulile tranzitorii pe care Parlamentul le va stabili pentru situațiile în curs.
Președintele recunoaște neîncrederea românilor în stat
Discuția despre Pahonțu a pornit, în interviul acordat Euronews România, de la o întrebare mai amplă privind neîncrederea acumulată de societate după mai multe scandaluri publice legate de instituțiile statului.
Nicușor Dan a recunoscut că administrația românească rămâne în urmă, ca relație cu cetățenii, față de sectorul privat și de instituțiile din statele occidentale, dar a promis că problemele nu vor fi ascunse, deși reforma este un proces de durată.
Rămâne astfel un contrast greu de ignorat: președintele cere control civil real asupra serviciilor de informații, dar recunoaște, în același interviu, că un asemenea control nu a existat niciodată cu adevărat în România, indiferent de durata mandatelor celor care le-au condus.
