Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan a declarat că nava LPG Gas Lisbon a fost lovită în afara apelor teritoriale ale României, în urma unei explozii pe un petrolier din Marea Neagră, incident pe care șeful statului îl leagă de războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei, potrivit HotNews.
Mesajul președintelui
Reacția oficială a venit pe Facebook, la scurt timp după ce vestea exploziei s-a răspândit în presă.
„În cursul nopții trecute, nava LPG Gas Lisbon, sub pavilion liberian, a fost lovită în afara apelor teritoriale ale României, la aproximativ 20 de mile marine în largul țărmului românesc”, a scris Nicușor Dan.
Președintele a precizat că două nave ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare au ajuns rapid la locul incidentului și au evacuat întregul echipaj, inclusiv cei trei membri răniți, aduși în siguranță la țărm.
🗞️ Citește și Acestea
„Instituțiile statului sunt în alertă și vor clarifica circumstanțele, cauzele și responsabilitățile aferente acestui grav incident, cel mai probabil parte a războiul ilegal de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”, a mai transmis șeful statului.
Traseul navei și încărcătura de propan
Potrivit informațiilor confirmate de autorități, nava Gas Lisbon transporta peste 3.790 de tone de propan și un echipaj de 17 persoane, plecase din portul Alexandria, Egipt, și se îndrepta către portul ucrainean Reni, conform Digi24.
Explozia s-a produs în noaptea de luni spre marți, la aproximativ 40 de kilometri de Sfântu Gheorghe, în timp ce vasul se afla în drum spre Sulina. Un remorcher a fost trimis ulterior în zonă pentru a se asigura că nava avariată nu intră în derivă și nu reprezintă un pericol suplimentar pentru siguranța navigației.
Potrivit primelor informații apărute în presă, autoritățile nu excludeau inițial nicio ipoteză privind cauza exploziei, de la o defecțiune tehnică la o posibilă lovitură provenită din zona de conflict aflată la mică distanță de coasta românească. Traseul navei, dinspre Egipt către un port ucrainean aflat pe Dunăre, o plasează exact pe una dintre rutele comerciale expuse tensiunilor din regiune.
Ministerul Mediului: nu putem interveni deocamdată
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a explicat la RFI că autoritățile române nu pot acționa direct în privința unei eventuale poluări, întrucât nava se află în afara apelor teritoriale.
„Nu putem să intervenim. Dar dacă, de exemplu, produsele respective vor ajunge și în apa care ține și de teritoriul României, va trebui să facem verificările și monitorizarea”, a declarat Buzoianu, citată de Digi24.
Autoritățile continuă să monitorizeze zona afectată, iar Ministerul Apărării Naționale a transmis, prin Direcția Hidrografică Maritimă, o avertizare de navigație pentru evitarea perimetrului incidentului. Stabilirea exactă a cauzelor exploziei rămâne, deocamdată, în lucru la nivelul instituțiilor cu atribuții în domeniu.
Incidentul readuce în atenție vulnerabilitatea rutelor comerciale din Marea Neagră, aflate în vecinătatea unei zone de conflict activ, și pune presiune suplimentară pe autoritățile române în privința securității maritime la granița de est a NATO.
Un nou episod într-o listă de incidente maritime
Explozia de pe Gas Lisbon nu este primul incident de acest tip semnalat în zona vestică a Mării Negre în ultimii ani, de când conflictul din Ucraina a transformat rutele comerciale din apropierea litoralului românesc într-o zonă cu risc crescut pentru navigația civilă. Autoritățile române au mai gestionat, în trecut, situații similare legate de mine marine derivante sau de nave avariate în apropierea apelor teritoriale.
Reacția promptă a președintelui, care a atribuit public incidentul contextului războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei, indică faptul că instituțiile statului tratează cazul cu prioritate ridicată, chiar înainte ca anchetele tehnice să stabilească oficial cauza exactă a exploziei.
Poziționarea publică a șefului statului, la câteva ore după producerea exploziei, arată totodată o schimbare de abordare față de episoadele anterioare, când reacțiile oficiale veneau de regulă mai târziu și prin canale instituționale, nu direct de la nivelul Președinției.
