Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan a ajuns în Statele Unite, unde a transmis un mesaj pentru românii din diaspora, în care recunoaște că statul român a generat, pentru mulți dintre cei plecați, „gustul amar al promisiunilor neîndeplinite”, potrivit Stiripesurse.ro. Vizita face parte dintr-un turneu mai amplu la New York, unde șeful statului participă și la sesiunea Adunării Generale a ONU.
Ce a transmis șeful statului la summitul din Chicago
Mesajul prezidențial a fost citit pe 20 septembrie, la Summitul Comunității Române, desfășurat la Chicago, de către Ana-Maria Geană, consilier de stat pentru românii de pretutindeni în cadrul Departamentului pentru Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni.
Nicușor Dan a mers dincolo de formulele protocolare obișnuite ale mesajelor pentru diaspora. „Trebuie să avem curajul să spunem că, pentru mulți dintre cei care au ales să plece, România a lăsat gustul amar al promisiunilor neîndeplinite”, se arată în textul citit la eveniment.
Președintele a legat explicit plecarea multor români de nedreptate și de sentimentul că munca și competența profesională nu au fost suficient prețuite acasă. El a numit recunoașterea acestor experiențe drept o condiție obligatorie pentru ca statul să recâștige încrederea comunităților din afara granițelor.
🗞️ Citește și Acestea
Angajamentul pentru servicii publice mai bune
Șeful statului a listat punctual unde ar trebui să se vadă respectul instituțional față de diaspora: la ghișeul consular, în eliberarea documentelor, în deciziile de investiție sau în procesul de revenire în țară a celor care iau în calcul această opțiune.
Nicușor Dan a cerut și instituții „dispuse să asculte” și capabile să preia soluții care funcționează deja în alte state, pentru a valorifica experiența profesională acumulată de românii din străinătate. Mesajul include un apel direct către comunitate să rămână implicată critic în viața publică din România, indiferent de distanța geografică.
Contextul: a treia ediție a summitului și vizita la ONU
Evenimentul de la Chicago se află la a treia ediție și a reunit lideri ai diasporei românești, oficiali americani și parteneri instituționali, axat pe consolidarea legăturilor economice, academice și comunitare dintre România și românii din Statele Unite. Printre participanții obișnuiți ai unor ediții anterioare s-au numărat reprezentanți ai Ambasadei României la Washington, consuli generali și onorifici, precum și organizatori comunitari din statele americane cu populație românească semnificativă.
Vizita președintelui în SUA are miză mai largă decât mesajul pentru diaspora. Nicușor Dan conduce, pentru prima dată în calitate de șef de stat, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, unde discursul național este programat pentru 23 septembrie, tema centrală a sesiunii fiind reformarea organizației și restabilirea încrederii în multilateralism.
Administrația Prezidențială a anunțat anterior că vizita va fi folosită și pentru promovarea candidaturii lui Dacian Cioloș la conducerea Organizației Internaționale a Francofoniei, un obiectiv diplomatic separat de agenda dedicată diasporei, dar care se derulează în aceeași săptămână la New York.
Un ton diferit față de mesajele prezidențiale anterioare
Comparativ cu mesajele transmise diasporei la finalul anului trecut, când șeful statului vorbea despre „reînnoirea încrederii” și despre nevoia unei Românii „mai eficiente, mai corecte și mai aproape de cetățeni”, formularea de la Chicago merge un pas mai departe, numind explicit nedreptatea și lipsa de prețuire drept motive reale ale plecării multor români.
Diferența de ton nu este întâmplătoare într-un an în care sondajele publice arată o nemulțumire ridicată față de direcția țării, iar diaspora rămâne un electorat cu greutate în orice scrutin viitor, fie el prezidențial sau parlamentar.
De ce contează recunoașterea publică a nemulțumirilor diasporei
Discursurile prezidențiale adresate românilor din străinătate au avut, de regulă, un ton axat pe mulțumiri și pe apeluri la păstrarea identității culturale. Formularea de la Chicago se distinge tocmai prin admiterea directă a eșecurilor instituționale care au alimentat plecările, nu doar prin celebrarea comunității.
Discursul nu vine cu un calendar sau cu măsuri administrative concrete pentru consulate, ci rămâne la nivelul unui angajament declarativ. Diferența dintre recunoașterea publică a problemelor și transformarea acesteia în servicii consulare mai rapide sau proceduri simplificate va fi testul real al mesajului transmis la Chicago.
