Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele României, Nicușor Dan, și premierul Ilie Bolojan au ales căi diferite pentru sărbătorirea Zilei Unirii Principatelor din 24 ianuarie 2026, semn al unei distanțe tot mai evidente între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria. Conform surselor StiriPeSurse, Dan va participa la festivitățile de la Iași, în timp ce Bolojan va rămâne în capitală, decizie care ridică semne de întrebare despre coordonarea la vârf a statului.
Nicușor Dan pleacă la Iași, Bolojan nu părăsește Capitala.
Președintele Nicușor Dan urmează să participe la ceremonia oficială organizată la Iași cu prilejul Zilei Unirii Principatelor, unul dintre cele mai importante momente istorice ale României moderne. Manifestările vor marca 167 de ani de la dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, potrivit Digi24.
În contrast, premierul Ilie Bolojan nu va pleca din București, conform surselor StiriPeSurse. Această decizie marchează o diferență notabilă față de comportamentul președintelui, care alocă o zi întreagă evenimentelor de la Iași.
Separarea pe care cei doi oficiali o manifestă la această sărbătoare națională vine după un precedent similar de 1 Decembrie 2025, când, după parada de la Arcul de Triumf, Nicușor Dan a făcut „o baie de mulțime” de câteva ore, în timp ce Bolojan a ales să meargă la parada militară de la Alba Iulia, relatează G4Media.
Maia Sandu, invitată la Iași, alege Polonia în locul României.
La ceremonia de la Iași fusese invitată și Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, care ar fi urmat să participe alături de Nicușor Dan la manifestări. Prezența sa ar fi avut o semnificație simbolică puternică, în contextul declarațiilor recente despre o posibilă Unire a Republicii Moldova cu România.
Însă conform presei de peste Prut, Sandu a anunțat joi că va efectua o vizită oficială în Polonia, alegând astfel să nu participe la evenimentele de la Iași. Această decizie surprinde, mai ales după ce președinta moldoveană a declarat pentru presa britanică că „ar vota pentru reunificarea Republicii Moldova cu România”, dacă s-ar organiza un referendum pe această temă.
„Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunificarea Republicii Moldova cu România. Uitați-vă la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, uitați-vă la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru țări mici, precum Moldova, să supraviețuiască ca democrație”, a declarat Sandu într-un interviu pentru BBC.
Diferențe de stil și priorități între șeful statului și prim-ministru.
Comportamentele divergente ale celor doi oficiali din ultima perioadă sugerează stiluri diferite de abordare a funcțiilor publice. Nicușor Dan pare să acorde prioritate prezenței fizice la evenimente simbolice și contactului direct cu cetățenii, în timp ce Bolojan adoptă o abordare mai pragmatică, concentrată pe guvernare și luarea deciziilor.
Diferențele s-au manifestat și în alte contexte recente. În timp ce Dan a refuzat invitația de a participa la Forumul Economic Mondial de la Davos și de a se alătura Consiliului de Pace al lui Trump, considerând că „România nu obține nimic”, Bolojan a avut o agendă diferită, potrivit HotNews.
Aceste divergențe nu reprezintă neapărat un conflict deschis, dar arată o lipsă de coordonare la vârf, într-un moment în care România se confruntă cu provocări economice majore și cu presiuni din partea Comisiei Europene pe tema deficitului bugetar.
Context istoric: Ziua Unirii și semnificația ei actuală.
Ziua Unirii Principatelor marchează momentul din 24 ianuarie 1859 când colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitorul Moldovei, după ce cu câteva zile înainte fusese ales și domnitorul Țării Românești. Prin această dublă alegere, cele două principate române s-au unit de facto, chiar dacă recunoașterea internațională avea să vină mai târziu.
Evenimentul reprezintă un reper fundamental în construcția statului român modern și este sărbătorit anual la Iași, capitala istorică a Moldovei. Participarea președintelui la ceremoniile de aici are o importanță simbolică majoră, motiv pentru care absența premierului devine și mai vizibilă.






















