Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis prima sa reacție după ce liderii Congresului SUA au anunțat opoziția fermă față de decizia Pentagonului de a întrerupe rotația brigăzii americane în România. Șeful statului subliniază că țara nu se va implica în disputa politică internă din Statele Unite și asigură că securitatea României rămâne neschimbată.
Nicușor Dan: Este o dispută politică în SUA, România nu se va implica.
„Este o dispută politică în SUA, în care noi evident nu ne vom implica. Ce vreau eu să spun este că partea de securitate, România este o țară sigură. Este un gest cu o anumită simbolistică, dar în niciun caz nu este vorba despre afectarea securității militare a României„, a declarat Nicușor Dan pentru surse de presă, potrivit StiriPeSurse.ro.
Președintele a mai explicat că, în cazul unei vizite viitoare în Statele Unite, prioritatea va fi una economică, nu militară. „Lucrul cel mai important îl reprezintă creșterea substanțială a investițiilor americane în România. Asta va fi cel mai important aspect al unei vizite în SUA„, a punctat șeful statului.
Anterior, Nicușor Dan a transmis printr-un mesaj public că prin redimensionarea forței rotaționale, prezența trupelor americane din România revine la nivelul dinaintea războiului din Ucraina. „Securitatea României și a flancului estic nu va fi în niciun fel diminuată. Parteneriatul strategic între România și SUA rămâne în aceiași parametri„, a asigurat președintele.
🗞️ Citește și Acestea
Congresul SUA se opune ferm deciziei Pentagonului.
O alianță bipartită formată din personalități influente din domeniul apărării din Congresul american a anunțat că intenționează să blocheze planul controversat al administrației Trump de a retrage trupele din România și alte avanposturi NATO de la frontiera cu Rusia.
Senatorul Roger Wicker (republican-Mississippi), președintele Comisiei pentru Forțe Armate din Senat, și reprezentantul Mike Rogers (republican-Alabama), președintele Comisiei pentru Forțe Armate din Camera Reprezentanților, au emis o declarație comună în care își exprimă îngrijorarea. „Ne opunem cu fermitate deciziei de a nu menține brigada americană rotativă în România și procesului Pentagonului de revizuire a posturii forțelor sale, care ar putea duce la retrageri suplimentare ale forțelor americane din Europa de Est„, se arată în comunicatul comun, potrivit HotNews.ro.
Cei doi lideri republicani subliniază că decizia pare să fie în contradicție directă cu strategia președintelui Donald Trump și transmite un semnal greșit către Rusia. „Această decizie transmite, de asemenea, un semnal greșit Rusiei, exact în momentul în care președintele Trump exercită presiuni pentru a-l forța pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor pentru o pace durabilă în Ucraina„, au avertizat parlamentarii.
Senatorul Tillis: România a fost un aliat de nădejde timp de 30 de ani.
Opozanții nu se limitează doar la liderii comisiilor de apărare. Senatorul republican Thom Tillis s-a alăturat vocilor critice, subliniind loialitatea României ca aliat strategic. „Reducerea prezenței noastre în România contravine unei strategii solide. România a fost un aliat de nădejde timp de aproape 30 de ani, investind miliarde pentru consolidarea NATO. Nu ar trebui să-i luăm prin surprindere pe aliaţii Americii„, a declarat Tillis, relatează surse citate de Kyiv Post.
Congresmanul republican Mike Turner, care conduce delegația SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, s-a alăturat, de asemenea, celor care se pronunță împotriva deciziei. Reacția coordonată a republicanilor marchează un moment rar de sfidare față de politica militară a administrației, sugerând o profundă îngrijorare că reducerea trupelor va degrada influența și securitatea SUA în Europa.
Cifre și consecințe: Cât de mulți militari rămân în România.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a confirmat că aproximativ 1.000 de militari americani vor rămâne dislocați pe teritoriul României, comparativ cu peste 1.700 la începutul anului 2025. „Au plecat vreo 1.000, mai rămân 1.000 de militari americani. Rămân în jur de 900-1.000 de soldați americani, un pic peste nivelul de la începutul războiului din Ucraina„, a declarat Moșteanu, conform Europa Liberă.
Efectivele americane de la Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate. Singura modificare este la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, unde brigada rotațională, care număra aproximativ 1.200-1.500 de militari, nu va mai fi menținută. La Mihail Kogălniceanu rămân aproximativ 700 de militari implicați în exerciții comune și operațiuni de logistică.
La baza de la Deveselu, aproximativ 200 de soldați americani continuă să opereze sistemul antirachetă Aegis Ashore, esențial pentru apărarea NATO. Câmpia Turzii găzduiește aproximativ 100 de militari americani care asigură exerciții aeriene și instruire pentru piloții de F-16.
Democrații se alătură criticilor: O eroare strategică majoră.
Nu doar republicanii se opun deciziei. Democratul Adam Smith, membru de rang înalt al Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților, a descris mișcarea drept o necesitate urgentă de corectat. „Noi, cei din Congres, vom încerca să punem lucrurile la punct pentru a-i împiedica să facă acest lucru, deoarece consider că este exact semnalul greșit pe care îl putem trimite lui Putin și aliaților noștri europeni în acest moment„, a spus Smith într-un discurs la Consiliul pentru Relații Externe.
Smith a avertizat că această mișcare alimentează o tendință izolaționistă periculoasă. „Se ajunge la subminarea întregii idei că îi vom arăta lui Putin că nu plecăm nicăieri. Dacă retragem forțe semnificative din Europa de Est, acest lucru subminează mesajul„, a subliniat reprezentantul democrat.
Context strategic: Ce înseamnă această decizie pentru România.
Decizia Pentagonului face parte dintr-o reevaluare mai largă a posturii militare americane, care prioritizează regiunea Indo-Pacific. Potrivit unor oficiali occidentali citați de Kyiv Post, după mișcarea din România, Pentagonul intenționează să reducă forțele și din Bulgaria, Ungaria și Slovacia începând de luna viitoare.
Diplomatul american Daniel Fried, unul dintre principalii arhitecţi ai politicii europene a SUA de după Războiul Rece, a sugerat că lupta este departe de a fi terminată. „Întotdeauna există o modalitate de a schimba o decizie în lumea lui Trump, nu-i așa? Întotdeauna există o modalitate de a face acest lucru. Nimic nu este bătut în cuie„, a remarcat Fried.
Criticii de ambele părți resping justificarea Pentagonului, argumentând că momentul nu putea fi ales mai prost și că este în contradicție directă cu mantra administrației „pace prin forță„. Retragerea survine la doar câteva săptămâni după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian românesc, ceea ce face decizia și mai controversată în ochii analiștilor de securitate.
Viitorul prezenței americane: Ce urmează.
Congresmenii americani intenționează să prezinte în zilele următoare o lege care ar bloca efectiv retragerea trupelor americane din Europa, semnalând o bătălie legislativă cu miză mare care traversează liniile de partid și opune Casei Albe lideri-cheie ai Congresului.
România continuă să investească semnificativ în apărare, alocând peste 2% din PIB și angajându-se să atingă 5%, o contribuție considerată exemplară în regiune. Infrastructura strategică dezvoltată împreună cu SUA la Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu va continua să fie pe deplin operațională, iar transferul de echipament militar va continua, potrivit asigurărilor date de președintele Nicușor Dan.
Acțiunea Congresului pregătește terenul pentru o confruntare dramatică, forțând administrația să aleagă între obiectivele sale politice și voința unită a conducerii în materie de apărare. Pentru România, mesajul oficial rămâne clar: parteneriatul strategic cu SUA este solid, iar securitatea națională nu este compromise de această ajustare tactică.
