Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan a avut, pe 10 septembrie, discuții la Palatul Cotroceni cu Hadja Lahbib, comisarul european pentru Egalitate, Pregătire și Gestionarea situațiilor de criză, potrivit Adevărul. Discuția a vizat consolidarea rezilienței Uniunii Europene într-un context de securitate tot mai complex.
Nicușor Dan: prioritatea României este reziliența UE
Șeful statului a precizat, într-o postare pe platforma X, că prioritățile comune discutate la Cotroceni sunt consolidarea rezilienței și a pregătirii în regiunea Mării Negre, în Ucraina și în Republica Moldova.
„Am reafirmat angajamentul nostru ferm față de consolidarea rezilienței”, a scris președintele, menționând totodată necesitatea aplicării eficiente a instrumentelor europene de gestionare a crizelor, precum Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii (UCPM) și rescEU.
Nicușor Dan a adăugat că un alt obiectiv comun este consolidarea capacității de intervenție umanitară, alături de menținerea unei cooperări strânse cu Comisia Europeană, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit Mediafax.
🗞️ Citește și Acestea
Vizita comisarului european la București a inclus și o componentă dedicată persoanelor cu dizabilități, precum și organizațiilor active în domeniul egalității de gen, al drepturilor persoanelor LGBTIQ+ și al incluziunii comunității rome, teme aflate în portofoliul european al Hadjei Lahbib alături de gestionarea crizelor.
Scrisoare de apreciere pentru evacuările medicale din Gaza
Președintele a anunțat că a primit o scrisoare de apreciere din partea comisarului european pentru sprijinul acordat de România la evacuările medicale derulate prin Mecanismul de protecție civilă al UE.
Potrivit lui Nicușor Dan, la data de 31 august 2026, cinci copii din Fâșia Gaza beneficiau de tratament vital în România și Belgia. Peste 180 de pacienți au fost transportați din Fâșia Gaza, Ucraina, Macedonia de Nord și Elveția către alte țări europene, iar 57 de copii din Fâșia Gaza au primit tratament medical prin acest program.
Comisarul european: Europa se confruntă cu pericole legate de climă
În cadrul discuțiilor, Hadja Lahbib a vorbit despre riscurile tot mai mari cu care se confruntă Uniunea Europeană, de la schimbările climatice la tensiunile geopolitice și amenințările cibernetice, potrivit relatării inițiale a evenimentului.
„Riscurile tehnologice se intensifică semnificativ”, a declarat comisarul european, adăugând că aceste crize devin tot mai frecvente, complexe și interconectate, generând efecte în cascadă la nivelul întregului continent.
Lahbib a menționat explicit incidentul cu o dronă rusească petrecut în luna mai la Galați, drept exemplu concret al peisajului de riscuri cu care se confruntă în prezent regiunea Mării Negre. Comisarul a făcut referire și la nivelul scăzut al Dunării, în contextul valurilor de căldură extremă din acest an, ca ilustrare a impactului direct al crizei climatice asupra infrastructurii și resurselor de apă din regiune.
O vizită cu etape distincte în România și Republica Moldova
Vizita comisarului european la București face parte dintr-un turneu regional care continuă la Chișinău, unde discuțiile urmau să se concentreze pe sprijinul umanitar și de protecție civilă acordat de UE Republicii Moldova.
Potrivit Reprezentanței Comisiei Europene, de la izbucnirea conflictului din 2022, Uniunea Europeană a furnizat Republicii Moldova asistență umanitară în valoare de peste 93 de milioane de euro. În cursul acestui an, UE a sprijinit țara vecină și în urma poluării râului Nistru.
La Chișinău, agenda comisarului european prevedea întâlniri cu președinta Maia Sandu, cu prim-ministrul aflat la acel moment în funcție și cu oficiali responsabili de integrarea europeană și de afacerile interne, semn al importanței acordate de Bruxelles procesului de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
De ce contează această întâlnire pentru România
Discuțiile de la Cotroceni confirmă o linie constantă a politicii externe românești din ultimul an, axată pe poziționarea țării ca partener activ în gestionarea crizelor umanitare și de securitate din vecinătatea estică a Uniunii Europene.
Menționarea explicită a incidentului cu drona de la Galați, în luna mai, arată totodată că discuția nu a rămas la nivel declarativ, ci a inclus și un exemplu concret al riscurilor directe cu care se confruntă România la granița cu spațiul aflat sub agresiune militară rusă, un semnal pe care Comisia Europeană continuă să îl trateze ca prioritate de securitate regională.
