Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Istoricul Ioan-Aurel Pop, fostul președinte al Academiei Române, a susținut un discurs critic la deschiderea Congresului Național al Istoricilor Români de la București, în care a atacat direcția reformei școlare din ultimele decenii, potrivit B1TV. Istoricul i-a identificat drept responsabili pe cei pe care îi numește „progresiști”, „neomarxiști”, „globaliști” și „treziți”.
Congresul Național al Istoricilor și tema cronologiei
Pop a ținut prelegerea inaugurală a congresului, organizat sub egida Academiei Române și a Comitetului Național al Istoricilor din România, cu tema „Istoriografia secolului XXI: Evoluții, provocări și oportunități”. Printre subiectele oficiale ale evenimentului s-a numărat chiar educația istorică în contextul noilor programe școlare.
În intervenția sa, istoricul nu s-a limitat la o pledoarie pentru mai multe ore de istorie la clasă. Discursul a fost, în esență, o critică amplă a modului în care școala românească a fost reorganizată după 1989, în special a tendinței de a înlocui transmiterea sistematică a cunoștințelor cu module tematice și „competențe” considerate de el artificiale, conform Gândul.
De la predarea pe epoci la „teme mari”
Pop a amintit modelul tradițional, în care istoria era predată cronologic, pe epoci: Antichitate, Ev Mediu, epoca modernă și istoria contemporană. După reformele de după 1989, această structură ar fi fost înlocuită, pentru o vreme, cu o abordare tematică, organizată în jurul unor subiecte generale precum omul și natura sau conflictele sociale de-a lungul timpului.
🗞️ Citește și Acestea
Istoricul a extins critica și la predarea literaturii române, unde organizarea cronologică ar fi fost înlocuită, începând cu anii 2000, de teme generale precum iubirea în literatură. Pentru el, problema nu este existența temelor interdisciplinare, ci faptul că acestea ajung să înlocuiască structura fundamentală a disciplinei.
Comunismul, parte din istoria contemporană, nu disciplină separată
Una dintre temele pe care Pop a insistat este modul în care ar trebui predată istoria comunismului. Poziția sa nu este că perioada nu ar trebui studiată, ci că transformarea ei într-o disciplină separată, ruptă din cursul firesc al istoriei contemporane, nu are sens.
Istoricul consideră că un elev nu poate înțelege comunismul fără să cunoască ce l-a precedat. El a mai susținut că profesorii din învățământul superior au început să constate, în ultimii ani, că studenții ajung la facultate fără cunoștințe istorice și culturale de bază, inclusiv fără să poată plasa în timp autori esențiali ai literaturii române.
„Nu se mai înțelege nimic”, spune Pop despre fragmentarea materiei
Istoricul a criticat și trecerea de la structura cu trei trimestre la sistemul actual, cu cinci module și mai multe vacanțe intermediare, pe care le consideră responsabile pentru fragmentarea predării. „Materia și predarea devin așa de fragmentate încât nu se mai înțelege nimic”, a declarat Ioan-Aurel Pop, potrivit News.ro.
Pentru a-și susține argumentul privind importanța istoriei naționale, istoricul a invocat exemplul Italiei, unde ar fi constatat, din manualele consultate recent, că succesiunea cronologică a epocilor rămâne o prioritate, alături de cultivarea memoriei istorice a elevilor.
Ce înseamnă disputa lui Pop pentru viitorul curriculumului de istorie
Discursul lui Ioan-Aurel Pop se înscrie într-o dezbatere mai veche despre echilibrul dintre transmiterea sistematică a cunoștințelor și formarea de competențe practice, temă recurentă în reformele succesive ale învățământului românesc. Istoricul respinge ideea că informația disponibilă instantaneu ar face inutilă memorarea reperelor cronologice de bază.
Argumentul central al lui Pop rămâne acela că renunțarea la cronologie, fie în istorie, fie în literatură, produce generații de elevi fără capacitatea de a lega faptele între ele. Discursul de la Congresul Național al Istoricilor nu propune, însă, o soluție administrativă concretă, ci mai degrabă o schimbare de principiu în modul în care este gândit curriculumul național.
Rămâne de văzut dacă poziția fostului președinte al Academiei Române, exprimată într-un forum academic și nu într-unul decizional, va influența discuțiile viitoare despre programele școlare, într-un moment în care Ministerul Educației gestionează deja mai multe dosare deschise legate de reforma curriculară.
