Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan a atacat la Curtea Constituțională legea decarbonizării, după ce Parlamentul a adoptat, în această vară, amendamentele care condiționează închiderea centralelor pe cărbune de apariția unor capacități energetice de înlocuire, potrivit Digi24. Șeful statului avertizează că modificările pot readuce sub semnul întrebării un jalon deja bifat din PNRR și pot costa România miliarde de euro.
Ce cere Nicușor Dan Curții Constituționale
Președintele solicită CCR să declare neconstituțională, în ansamblu, legea care modifică OUG nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, potrivit documentului consultat de STIRIPESURSE.RO. Termenul de judecată a sesizării a fost fixat pentru 30 septembrie.
Principala critică vizează transformarea calendarului obligatoriu de retragere a centralelor pe cărbune într-o obligație condiționată: centralele pot fi închise doar după ce noile capacități de înlocuire sunt construite, racordate și puse în funcțiune, fără ca legea să stabilească un termen maxim pentru aceste investiții. Sesizarea arată că „amânarea retragerii nu mai este limitată juridic de o dată certă”, ceea ce ar putea produce exact efectul de „reversibilitate” a Jalonului 114, semnalat deja de Comisia Europeană.
Președintele contestă și excepțiile introduse de Parlament, care permit construirea unor noi capacități pe cărbune în situații legate de securitate națională, stare de urgență, mobilizare, război sau constituirea stocurilor de siguranță. În opinia sa, pentru unele dintre aceste situații nu este explicată suficient legătura dintre obiectivul urmărit și necesitatea folosirii lignitului sau huilei.
🗞️ Citește și Acestea
Riscul financiar: până la 1,8 miliarde de euro în corecții
Deși Legea decarbonizării a fost prezentată public drept unul dintre proiectele legate de o tranșă PNRR de aproximativ 972 de milioane de euro, sesizarea trimisă la CCR descrie o expunere financiară mult mai amplă. Guvernul avertizase deja, înainte de votul final, că sunt puse în joc granturi de aproximativ cinci miliarde de euro, potrivit Digi24 Economic.
Documentul depus de Nicușor Dan separă mai multe riscuri distincte: pentru reversibilitatea Jalonului 114, corecția financiară poate ajunge la 1,8 miliarde de euro; pentru neîndeplinirea Țintei 119a, care presupune retragerea suplimentară a 710 MW până la 31 august, penalizarea poate ajunge separat la 770 de milioane de euro; iar blocarea cererilor de plată 5 și 6 din PNRR ar putea afecta aproximativ 8,8 miliarde de euro. Aceste sume reprezintă riscuri juridice și financiare distincte, nu o factură deja calculată prin însumarea lor.
Operatorii, prinși între obligații contradictorii
Sesizarea reclamă și o contradicție internă a legii: operatorii au obligația să închidă capacitățile pe cărbune până la termenele legale, sub sancțiuni raportate la cifra de afaceri, dar noua lege le interzice practic să facă acest lucru înainte ca noile capacități de înlocuire, aflate uneori sub controlul altor companii, să devină funcționale. Documentul mai ridică problema aplicării noilor condiții unor termene de închidere deja expirate, ceea ce ar putea încălca principiul neretroactivității legii.
Nicușor Dan invocă și deciziile Comisiei Europene prin care au fost autorizate ajutoare de stat de peste 3,4 miliarde de euro pentru Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Valea Jiului, condiționate de renunțarea treptată la lignit. Modificarea unilaterală a condițiilor de închidere ar putea transforma, potrivit președintelui, aceste ajutoare autorizate în sprijin neautorizat, cu riscul recuperării sumelor deja plătite.
Lucrătorii din Complexul Energetic Oltenia, de partea legii
Înaintea acestei sesizări, federațiile sindicale Mine Energie și Univers din Complexul Energetic Oltenia i-au transmis președintelui un memoriu prin care i-au cerut să promulge legea, potrivit Radio Infinit. Poziția lor reflectă temerea că închiderea centralelor pe cărbune fără capacități de înlocuire funcționale ar putea afecta direct locurile de muncă din bazinul carbonifer al Olteniei.
Nu a fost identificată, până la acest moment, o reacție oficială a Complexului Energetic Oltenia la sesizarea depusă acum de Nicușor Dan la Curtea Constituțională.
Legea decarbonizării rămâne, pentru moment, blocată în așteptarea deciziei CCR, programată pentru 30 septembrie. Până atunci, miza rămâne exact contrastul pe care îl descrie sesizarea președintelui: o lege care, pe hârtie, păstrează termenele de închidere a centralelor pe cărbune, dar care le face, în practică, dependente de investiții fără termen limită.
