Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan a recunoscut miercuri, 12 noiembrie, că numirea șefilor serviciilor secrete nu a fost o prioritate în ultimele săptămâni, deși rămâne pe agenda sa. În cadrul prezentării Strategiei Naționale de Apărare la Palatul Cotroceni, șeful statului a vorbit despre performanțele și slăbiciunile actualei activități a SRI și SIE, potrivit StiriPeSurse.
Performanțe solide pe securitate, slăbiciuni pe dezinformare.
„Nu a fost o preocupare a mea, de la ultima conferință de presă până azi„, a declarat Nicușor Dan despre procesul de numire a directorilor SRI și SIE. Președintele a precizat însă că subiectul rămâne important și că în intervalul recent nu a avut discuții concrete pe această temă.
În schimb, șeful statului a tras o linie între realizările și deficiențele serviciilor secrete românești. „Dacă ne uităm grosier la partea de siguranță, vedem că e destul de bine. Am avut dejucate niște sabotaje, serviciile au acoperit bine„, a afirmat Nicușor Dan.
La capitolul securitate cibernetică, președintele s-a arătat mulțumit: „La zona cyber stăm bine, nu avem, cum au avut alții, mari sisteme publice afectate„. Tonul s-a schimbat însă când a vorbit despre combaterea dezinformării: „Pe zona de manipulare-dezinformare nu suntem bine. Trebuie să progresăm, să învățăm„, a subliniat șeful statului.
🗞️ Citește și Acestea
Ce profile caută Nicușor Dan pentru SRI și SIE.
Întrebat despre criteriile de selecție pentru viitorii șefi ai serviciilor, Nicușor Dan a fost clar: „Cine să conducă serviciile? Cineva cu experiență profesională. Trebuie să mai lucrezi și cu gri„. Președintele a insistat că numirile vor fi făcute în consultare cu partidele din coaliție, pentru a evita tensiuni politice suplimentare.
SRI rămâne fără director civil din 2023, de când Eduard Hellvig și-a anunțat demisia. În prezent, serviciul funcționează sub conducere militară, situație pe care Nicușor Dan a spus că o gestionează direct. „În momentul de față, bineînțeles că dacă vorbim de SRI, neavând ca intermediar un director civil, lucrez direct cu ei„, a explicat șeful statului într-un interviu pentru Cotidianul.
Pentru șefia SRI, cel mai vehiculat nume rămâne avocatul Gabriel Zbârcea, cu experiență vastă în fuziuni, achiziții și proiecte de securitate energetică. La SIE, Marius Lazurca, fost ambasador al României la Mexic și actual consilier prezidențial pe politică externă, este considerat favorit, potrivit Digi24.
Strategia Națională de Apărare: SRI în lupta anticorupție.
Miercuri, președintele a prezentat elementele noii Strategii Naționale de Apărare, care introduce două provocări majore: războiul hibrid desfășurat de Rusia și corupția internă. Documentul conferă SRI un rol extins în combaterea corupției, dar cu delimitări foarte clare.
„Implicarea serviciilor de informații în culegerea de date cu privire la acest fenomen și doar atât. Am precizat expres fără implicarea în etapa de cercetare penală și în procesul de justiție„, a insistat Nicușor Dan.
Șeful statului a explicat că serviciile vor realiza „o poză de ansamblu” asupra fenomenelor de corupție și vor transmite informațiile către Parchet și ANAF, care vor desfășura anchetele propriu-zise. „Problema noastră e cine aplică legea„, a subliniat președintele, avertizând că eficiența măsurii depinde de capacitatea instituțiilor civile de a acționa.
Calendarul numirilor: „Până la finalul anului”.
În privința calendarului, Nicușor Dan a indicat un „interval de lungime medie” pentru finalizarea numirilor la SRI și SIE. „Până la finalul anului, la început anului viitor, ceva de genul„, a precizat el într-un interviu recent. Președintele a subliniat că își dorește ca noile numiri să fie „în acord cu partidele din coaliție, ca să nu generăm o tensiune suplimentară a societății„.
Pe relația cu partenerii externi, Nicușor Dan s-a arătat încrezător: „În linii mari vreau să subliniez că pe relația cu partenerii externi stăm foarte bine. Avem un punct de plecare solid„. Strategia Națională de Apărare urmează să fie discutată în CSAT, pusă în dezbatere publică timp de 10 zile, apoi votată în Parlament până pe 26 noiembrie, la șase luni de la depunerea jurământului prezidențial.
