Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan a semnat, joi, 23 aprilie 2026, decretul de promulgare a Legii pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced, apreciind că actul normativ reprezintă un moment important în lupta împotriva violenței îndreptate asupra femeilor. Prin noua lege, femicidul va putea fi pedepsit ca omor calificat, cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau detenție pe viață, potrivit Adevărul.
Ce aduce nou legea femicidului în România.
Legea introduce pentru prima dată în legislația națională o definiție oficială a femicidului: uciderea cu intenție a unei femei sau moartea acesteia ca urmare a unor practici care cauzează vătămări, indiferent dacă agresorul este un partener intim sau o terță parte. Actul normativ clasifică tipurile de femicid — intim, non-intim și indirect — și obligă poliția, organele judiciare și institutele de medicină legală să colecteze și să raporteze anual date standardizate.
De asemenea, este înființat Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor (ORAPO), instituție responsabilă cu analiza datelor și formularea de recomandări anuale pentru prevenirea crimelor bazate pe gen. Legea introduce și educația pentru egalitate de gen ca obligație în sistemul de învățământ.
Declarațiile președintelui Nicușor Dan.
„Am promulgat astăzi Legea pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced. Violența împotriva femeilor este unul dintre cele mai înjositoare și degradante comportamente. Acest tip de agresiune a fost mult prea mult timp fie ignorată, fie insuficient abordată, cu consecințe dramatice”, a transmis Nicușor Dan, Președintele României, potrivit Mediafax.
🗞️ Citește și Acestea
„Este un pas deosebit de important către conștientizarea cauzelor abuzurilor și violenței îndreptate împotriva femeilor, dar și către o justiție mai eficientă, mai umană, care nu doar sancționează dur agresorii, ci înțelege și previne activ suferința celor mai vulnerabili dintre noi”, a mai precizat șeful statului.
Contextul legislativ și cifrele care au impus legea.
Parlamentul a adoptat proiectul în 25 martie 2026, Camera Deputaților votând în calitate de cameră decizională. A existat un singur vot împotrivă la nivelul întregului Parlament.
Datele justifică urgența legislativă: în 2024 au fost înregistrate 66 de cazuri de femicid în România, potrivit Centrului FILIA. România era obligată, de altfel, să transpună până în iunie 2026 o directivă europeană privind combaterea violenței bazate pe gen, conform declarațiilor deputatei PNL Alina Gorghiu, una dintre inițiatoarele proiectului.
Implicații pentru sistemul de justiție și protecția victimelor.
Prin promulgarea acestei legi, autoritățile statului capătă instrumente concrete de intervenție timpurie, înainte ca situațiile de violență să devină tragedii. „Această lege transformă angajamentul statului român de a garanta siguranța femeilor și copiilor într-un mecanism concret de prevenție”, a subliniat Nicușor Dan.
Efectele preconizate vizează creșterea protecției victimelor, îmbunătățirea cooperării instituționale și aplicarea unor pedepse mai severe pentru uciderea partenerilor intimi. Rămâne de văzut dacă implementarea efectivă a noilor mecanisme, în special ORAPO, va deveni funcțională în termenele stabilite.
