Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, a publicat marți, 17 februarie, pe pagina sa de Facebook buletinul de analiză toxicologică realizat la Institutul Național de Medicină Legală, care arată că nu a fost detectată nicio substanță interzisă în probele sale biologice. Documentul oficial infirmă rezultatul aparentei detectări de cocaină de către un test rapid de salivă, efectuat săptămâna trecută la Tribunalul București, potrivit Digi24.
Ce arată analiza oficială de la INML.
Buletinul de analiză publicat de primar demonstrează că, în probele de urină, nu au fost identificate morfină, amfetamine, metamfetamine, MDMA, barbiturice, benzodiazepine, canabinoide, cocaină, metadonă, opiacee, fenciclidină sau antidepresive triciclice. Rezultatul este negativ pentru toate substanțele testate, inclusiv pentru cocaină — cea indicată inițial de aparatul de screening rapid.
Negoiță a transmis că a decis să publice rezultatul „ca să nu fie ceva neclar”, confirmând că inițiativa de a merge la INML a fost personală și a venit imediat după incidentul de la tribunal. Analiza a fost realizată pe probe de urină, prin metode specifice de laborator, care au valoare probatorie superioară testelor rapide.
Incidentul care a generat controversa.
Pe 12 februarie, primarul Negoiță a fost abordat de activistul Marian Moroșanu, cunoscut public sub supranumele Marian „Ceaușescu”, în incinta Tribunalului București. Edilul a acceptat să fie testat antidrog cu un aparat rapid de salivă, iar rezultatul a indicat aparent un rezultat pozitiv la cocaină. Filmarea episodului s-a răspândit rapid pe rețelele sociale, generând reacții puternice în spațiul public.
🗞️ Citește și Acestea
Negoiță a respins imediat orice asociere cu consumul de droguri, anunțând că va merge la INML pentru o analiză oficială. El a invocat posibilitatea unor erori de calibrare ale testelor rapide, afirmând că nu a consumat niciodată substanțe interzise.
Testele rapide și limitele lor.
Specialiști citați de presă în zilele care au urmat incidentului au atras atenția că testele rapide de tip screening POT genera rezultate fals pozitive, în funcție de sensibilitatea aparatului sau de interacțiunea cu anumite substanțe legale, medicamente sau alimente, conform HotNews.ro. Acești experți au subliniat că doar analizele de laborator, efectuate în condiții controlate și cu metode validate, au valoare concludentă în plan juridic și medical.
Cazul Negoiță pune în discuție modul în care testele rapide sunt utilizate în spațiul public de către persoane fără pregătire medicală și potențialul lor de a genera daune reputaționale nejustificate atunci când rezultatele nu sunt confirmate ulterior de analize de laborator.
Context politic și implicații.
Episodul se petrece pe fondul unor tensiuni politice la nivelul administrațiilor locale din București, iar Marian „Ceaușescu” a mai fost implicat anterior în acțiuni similare vizând politicieni locali. Publicarea buletinului de la INML încheie, cel puțin din punct de vedere probatoriu, controversa legată de Robert Negoiță, deși ecoul mediatic al incidentului original rămâne prezent în spațiul public.
