Guvernul Bolojan negociază intens cu Comisia Europeană pentru evitarea suspendării fondurilor europene, în contextul unui deficit bugetar de 8,4% din PIB. Termenul stabilit de executivul european pentru prezentarea măsurilor de corectare este 15 octombrie 2025.
România traversează una dintre cele mai critice perioade din punct de vedere financiar, aflându-se la masa negocierilor cu Bruxelles-ul pentru salvarea finanțării europene. Premierul Ilie Bolojan a efectuat în septembrie o vizită crucială în capitala belgiană, discutând direct cu comisarul pentru Economie, Valdis Dombrovskis, despre strategia de reducere a deficitului bugetar.
Un deficit alarmant și presiunea Bruxelles-ului
Situația fiscală a României este îngrijorătoare: după un deficit de 9,3% din PIB în 2024, anul 2025 se anunță cu un dezechilibru de 8,4% din PIB, echivalentul a aproximativ 159 miliarde lei. Această deteriorare bugetară a declanșat procesul formal de suspendare a fondurilor europene, iar potrivit Gandul.ro, Comisia Europeană a stabilit un termen-limită ferm – 15 octombrie 2025 – pentru ca România să ia măsuri eficace și să prezinte documentele necesare pentru corectarea deficitului excesiv. Ulterior, România va trebui să raporteze progresele înregistrate în implementarea recomandărilor cel puțin o dată la șase luni.
Consiliul UE a stabilit această dată ca moment decisiv până la care România trebuie să demonstreze că ia măsuri efective pentru corectarea deficitului excesiv. În caz contrar, țara noastră riscă să piardă accesul la peste 60 de miliarde de euro din programele europene pentru perioada 2021-2027.
În urma discuțiilor de la Bruxelles, premierul Bolojan a anunțat că s-a convenit un deficit de 8,4% din PIB pentru încheierea anului 2025. Totuși, această țintă depinde de implementarea efectivă a reformelor promise, inclusiv reducerea cheltuielilor publice și îmbunătățirea colectării fiscale.
🗞️ Citește și Acestea
Miza negocierilor: 60 de miliarde de euro în joc
Suma care stă pe masa negocierilor este impresionantă. Conform Europa Liberă România, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România mai are de atras aproape 18 miliarde de euro din cei 28 alocați, după ce până acum au fost decontate doar 10,74 miliarde de euro, reprezentând doar două tranșe și parțial a treia din opt posibile. La aceasta se adaugă fondurile din politica de coeziune și mecanismul SAFE pentru apărare, care totalează încă 16,6 miliarde de euro.
Blocajele actuale sunt multiple: reforma pensiilor speciale – contestată la Curtea Constituțională -, întârzierea în implementarea reformelor din companiile de stat și lipsa de progres în proiectele energetice. Fiecare jalon nerealizat înseamnă bani blocați în conturile europene.
Reformele controversate și presiunea timpului
Guvernul Bolojan a asumat reforme dure: înghețarea pensiilor și salariilor din sectorul public, creșterea TVA cu 2 puncte procentuale și reducerea privilegiilor din administrație. Dar aceste măsuri, deși dureroase social, sunt privite de Bruxelles doar ca un prim pas.
La întâlnirea cu Valdis Dombrovskis, premierul a discutat despre măsurile pentru reducerea deficitului, în contextul în care guvernul pregătea rectificarea bugetară și trebuia să coordoneze echilibrarea cu țintele asumate. Discuția a fost urmată de întâlniri cu comisarul pentru Apărare, Andrius Kubilius, și cu comisarul român Roxana Mînzatu.
Economiștii avertizează însă că pachetele de măsuri adoptate până acum nu sunt suficiente. Ionuț Dumitru, consilierul economic al premierului, subliniază că în 2026 nu mai POT fi majorate taxele, iar soluția reală constă în îmbunătățirea colectării fiscale. Cu o rată de colectare ANAF de doar 27% față de 40% în Franța sau Belgia, România își lasă la masă miliarde de lei anual.
Consecințele eșecului: un scenariu de coșmar
Dacă România nu va convinge Comisia Europeană până pe 15 octombrie că reformele sunt reale și sustenabile, consecințele vor fi devastatoare. Pe termen scurt, înseamnă blocarea accesului la fonduri în momentul în care țara plătește deja 11 miliarde de euro anual doar pentru dobânzile la datoria publică.
Pe termen lung, ar putea însemna intrarea într-un cerc vicios: fără bani europeni, investițiile publice se opresc, economia stagneză, veniturile bugetare scad, iar deficitul crește în continuare. Un scenariu similar cu cel al Greciei din 2010, despre care nimeni din România nu vrea să audă.
Data de 20 octombrie va aduce și răspunsul Comisiei privind acceptarea noii variante a PNRR, renegociat de Guvernul Bolojan. Între aceste două momente decisive, România se află într-o adevărată cursă contra cronometru, în care miza nu este doar accesul la fonduri europene, ci însăși credibilitatea țării pe scena europeană.
